COVID – o încadrare genuină

Cărțile se fac din cărți. Articol la articol trage. Redau un fragment dintr-o știre: „Substantivul Covid-19 este de genul feminin, este concluzia oficială a Academiei Franceze, care a realizat chiar și un studiu pentru a ajunge la această concluzie. «Covid» este abrevierea pentru «corona virus», iar prescurtările şi acronimele preiau genul substantivelor care constituie principala sintagmă din care sunt abreviate, potrivit Academiei Franceze. Prestigioasa instituție a precizat, pe site-ul său, că genul pentru Covid-19 este feminin. Pentru a-şi susține analiza, Academia se bazează pe etimologia cuvântului. Covid-19 este prescurtarea de la «Corona Virus Disease 2019», ceea ce, în franceză, înseamnă «maladia coronavirus 2019»”. (stirileprotv.ro)

Deși cu apreciere afișată și argumentată față de modelul francez, româna pare că nu urmează același principiu. Astfel că acronimele în limba română nu preiau genul substantivelor care constituie elementul central al sintagmei.

Argumentarea – pe baza câtorva exemple aflate la îndemână, aproape în slujba discursului obișnuit, banal, cu iz de știre ori de colocvialism stradal:

1. TVÁ [pron. te-ve-á] s. n., art. TVÁ-ul; pl. TVÁ-uri – www.dexonline.ro; sursa: DOOM2 (2005). Așadar, deși TVA provine de la sintagma taxă (feminin) pe valoare adăugată, spunem și scriem: TVA-ul. Accentul pe a nu e marcat întâmplător!
2. Deși fără confirmare din partea Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, TAROM, provenit de la Transporturile Aeriene Române, se articulează astfel: TAROM-ul, ignorând practic pluralul substantivului-nucleu.
3. CEDO-ul, forma articulată a acronimului CEDO, însemnând Convenția Europeană a Drepturilor Omului, trece cu vederea femininul din context, element central în varianta integrală e denumirii.
4. „Erdogan amenință cu aderarea la «NATO-ul rusesc»” (evz.ro). Așadar, e corect: NATO-ul, în ciuda faptului că vorbim despre Organizația (feminin) Tratatului Atlanticului de Nord.

Surprinzător pentru unii, lucru comun pentru alții, în franceză este folosit acronimul OTAN (abrevierile.ro) – Organisation du traité de l’Atlantique nord – ca dovadă că francezii nu doar că țin la propria identitate, dar au și propria logică, propria ordine, propria tradiție, propriul sistem de notare a unor realități lingvistice și extralingvistice actuale. Deși francofili și, de multe ori purtând și eticheta francofoni, românii nu au materializat principiul respectării genului substantivului-nucleu. Pe scurt, COVID-ul poartă un articol masculin-neutru, asemenea altor acronime date ca exemplu și folosite drept argumente în micul periplu lingvistic de azi. Preocupările unui om aflat în goana după aspectele formale ale realității înconjurătoare sunt aceleași și în timpul epidemiei. Se schimbă doar referentul. Un detaliu, apropo de formă, corect ar fi COVID, nu *Covid. Explicația? TAROM și altele ca… el!

Generalizând:
1. Compusele care au pe ultimul loc fragmente de cuvinte terminate în consoană sau doar litere, chiar vocale accentuate la citire, pot fi articulate și declinate ca substantivele comune de genul masculin-neutru la singular: TAROM-ul, COVID-ul, CFR-ul, ASE-ul, TVA-ul.
2. Compusele care au pe ultimul loc vocale neaccentuate se folosesc fără nicio intervenție din partea cratimei sau a articolului. Astfel, SUA ori UEFA sunt abrevieri invariabile și nearticulabile.
3. CEDO-ul și UNESCO-ul (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) demonstrează că uneori uzul o ia înaintea normei sau că mereu e vreun năstrușnic ce fuge de normare și de principiul simetriei pentru a pune de-o excepție.

• Tweet
• Pin It