„Conducătorii de atunci au înțeles că noi, românii, nu putem să ne făurim un viitor fără a fi uniți“

Unirea Principatelor Române a fost marcată la Cercul Militar din Caransebeș, astăzi, 23 ianuarie, într-un an în care aproape toate activitățile culturale sunt dedicate centenarului făuririi României Mari.

Potrivit directorului Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din municipiul Caransebeș, Adrian Ardeț, Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859 reprezintă piatra de temelie pentru România Modernă de astăzi, cu tot ceea ce a însemnat Războiul de Independență și crearea României Mari.

Elevii de la Colegiul Național Traian Doda, coordonați de către profesor Carmen Lucia Ardeț, au luat parte la acțiunea culturală, ocazie cu care au aflat despre decizia lui Alexandru Ioan Cuza de a unifica Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România, iar la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România, creându-se actualul stat.

„Sunt evenimente majore, prin care conducătorii de la vremea respectivă au înțeles că noi, românii, nu putem să ne făurim o țară, un viitor fără a fi uniți. A fost o luptă foarte grea, iar copiii trebuie să înțeleagă că această luptă, care s-a soldat cu jertfe pentru poporul nostru, au făcut ca astăzi România să fie a VII-a țară ca suprafață din Europa. Vrem ca România să reprezinte în viitor pentru Europa o țară mare și frumoasă și noi să fim mândri de ea”, ne-a declarat directorul Muzeului din Caransebeș, Adrian Ardeț.

Manifestarea a fost organizată la inițiativa profesoarei Carmen Lucia Ardeț, elevii Colegiului Național Traian Doda asistând la finalul cuvântărilor la prezentarea unei suite de dansuri populare de către Ansamblul Zestrea Gugulanilor, condus de către coregraful Simion Dragalina.

„Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României şi al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României”, a concluzionat Carmen Lucia Ardeț, profesor de istorie la Colegiul Național Traian Doda.