Comunitatea sârbă din Clisura Dunării se pregăteşte pentru a sărbători Crăciunul pe rit vechi

Peste 3.500 de sârbi din zona Clisurii Dunării se pregătesc intens în vederea celebrării Nașterii Domnului, sărbătorile de iarnă fiind gata să înceapă pentru milioane de credincioși, conform calendarului Iulian (decalat cu 13 zile față de cel Gregorian).

Dacă o bună parte din populația planetei s-a bucurat deja de magia sărbătorilor din sezonul rece, e timpul ca spiritul Crăciunului să-și lase amprenta în rândul celor peste 200 de milioane de creștini ortodocși care respectă în continuare, cu sfințenie, tradițiile și obiceiurile din preajma Nașterii lui Iisus Hristos pe rit vechi. Referitor la datinile practicate, spre exemplu în comunitatea sârbă din Moldova Veche, Vasile Plestici, preot paroh stavrofor al bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” din localitate, a detaliat:

„Chiar la această oră, tinerii de sex masculin din comunitate se află în pădure sau deasupra satului (în alte zone) pentru a aduce faimosul brad al sârbilor: stejarul (Badnjak). După ce stejarul a fost procurat, el va fi adus pentru sfințire, la biserică, apoi o parte din acesta rămâne în lăcașul de cult, iar cealaltă parte va fi dusă de tineri acasă. Ajunși în pragul ușii, tinerii fiecărei gospodării vor fi întâmpinați de gospodina casei, cea care va arunca spre stejar cu grâu, porumb și alte cereale, totul în ideea belșugului și al bunăstării casei. De asemenea, în ziua de Ajun, stăpânele casei, împreună cu cei mici, pregătesc fel și fel de figurine din aluat (soare, stele, lună, găini) pe care apoi le împart membrilor familiei”.

Spre seară, preotul oficiază tradiționala vecernie la care, în situația de față, poate participa un număr limitat de credincioși, după care enoriașii se pot aduna în curtea bisericii, respectând toate măsurile igienico-sanitare pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus, acolo unde se dă foc stejarului, totul cu scopul de a alunga spiritele rele, dar și pentru curățarea păcatelor. Atunci când stejarul arde mai tare, o vorbă din popor spune că Dumnezeu este mai milostiv față de omenire.

Reveniți acasă, toți membrii familiei, cu stejarul rămas în gospodărie și cu un sac de paie pleacă în toate odăile împrăștiind paiele, inclusiv în grajd, cocină, poiată, toate cu gândul la belșug și liniștea familiei. Odată împrăștiate paiele, prin toată casa, stejarul este aruncat în foc, iar familia cinează pe podea, nu la masă, pentru ca toate dorințele să se-ndeplinească. Printre bucatele pregătite la cina de Ajun se numără: plăcinta de dovleac, fasolea de post, peștele etc. De asemenea, după cină, băieţii neînsuraţi îşi păstrau, într-un colţ al casei, un săculeţ cu paie pentru a putea porni, la ora 00.00, pe uliţele fetelor nemăritate în peţit. Se spune că în dreptul casei unde lăsau săculeţul cu paie, acolo se afla fata pe care o doreau de soţie.

„Hristos se rodi” – salutul credincioșilor în ziua de Crăciun 

În prima zi de Crăciun, bărbații se pregătesc să meargă la biserică (acolo unde copiii, ulterior vârstnicii, mai ales cei cu probleme de mobilitate, se vor bucura de câte un pachețel din partea lui Moș Crăciun (în caz că publicul-țintă nu participă la slujbă, reprezentanții bisericii vor livra cadourile la domiciliu), în timp ce femeile se-ndeletnicesc cu pregătirea bucatelor și, mai ales, a tradiționalei lipii. Lipia se prepară doar din făină, apă și untură, fără niciun alt adaos. Înainte de a o pune în cuptor, în cocă se obișnuiește să se pună un bob de grâu (semn al încolțirii, al fericirii), un bob de porumb (reprezentând sănătatea) și un bănuț (semnul prosperității economice pe tot parcursul anului).

Totodată, nu este indicat ca în prima zi de Crăciun oamenii să plece în vizită, lucru care ar însemna dezbinarea familiei, cum nici la masă nu se vor servi preparate din carne de pui, lucru care duce la regres. Să nu uităm nici de tradiționalul salut cu: „Hristos se rodi!” (Hristos s-a născut) și răspunsul pe care ar trebui să-l dăm: „Vaistinu se rodi!” (Adevărat s-a născut).