Noul traseu e aproape gata și adaugă kilometri la lungimea totală a porțiunii din Caraș-Severin.
Terra Banatica, cum este numită porțiunea din județ a Via Transilvanica, măsura 256 de kilometri. Aducerea traseului prin centrul Reșiței înseamnă o „buclă” de 14 kilometri care face ca lungimea traseului din județ să depășească 260 de kilometri, Caraș-Severin fiind județul cu cea mai lungă porțiune de traseu. Ruta inițială mergea din drumul spre Târnova direct către zona Minda, ceea ce făcea ca, practic, orașul să fie ocolit. Pe acest motiv, s-a decis amenajarea buclei care va fi gata în cel mai scurt timp.
Conform lui Cătălin Gavrilă, administratorul tronsonului din Caraș-Severin, noua porțiune trece pe deasupra uzinei de apă, apoi merge prin spatele uzinelor reșițene. După care merge pe Str. Rândul III, ajunge la Crucea lui Herglotz și de acolo coboară la baza funicularului, obiective care, pe viitor, ar putea deveni puncte de atracție în oraș. Traseul ajunge în Parcul Cărășana și trece podul sudat monument istoric. La intrarea în centru, face stânga și merge pe Str. Poiana Golului, intră în pădure pe cealaltă parte a uzinelor, ajunge la Doman și de acolo revine la vechiul traseu. „Sunt deja marcaje și indicatoare iar borna care era în preajma Palatului Cultural a fost scoasă și relocată în mijlocul Parcului Cărășana. Până acum, acea bornă a avut rol de promovare a traseului care trecea pe lângă Reșița, acum însă face parte din traseu”, a spus Cătălin Gavrilă.
Faptul că Via Transilvanica trece chiar prin centrul Reșiței oferă autorităților locale posibilitatea de a promova obiectivele orașului. „Ideea este de a aduce turiștii în comunitățile aflate pe traseu. Odată ajunși aici, autoritățile îi pot atrage spre obiective de interes din zonă. Fiecare comunitate se poate promova cum dorește deoarece drumul este al comunității”, a încheiat administratorul Terrei Banatica. Lucrările la bucla care străbate centrul Reșiței se apropie de final. De amenajarea acesteia s-au ocupat voluntarii Via Transilvanica și Primăria Reșița, care a pus la dispoziție deopotrivă utilajele necesare și angajații proprii. Noile borne au fost realizate în taberele de sculptură organizate de Tășuleasa Social.
Citește și: Banatul Montan, marea provocare a Via Transilvanica