Banatul Montan, marea provocare a Via Transilvanica

Porțiunea din Caraș-Severin, 256 de kilometri, e cea mai lungă din tot traseul și nu e ușor de parcurs.

Denumit „Terra Banatica”, traseul din Caraș-Severin a fost marcat în 2021 dar discuțiile au demarat încă din 2020. S-a dovedit o mare provocare pentru că ruta trebuie să evite altitudinile mari, să treacă prin locuri deosebite, să ocolească drumurile asfaltate, să traverseze comunități. Așa s-au conturat 27 de variante finale din care trebuia aleasă cea mai bună pentru un județ care depășește cu 100 de kilometri de traseu județul Mureș, aflat pe locul II.

Caraș-Severin însă are oameni care n-au ezitat să pună umărul la marcarea traseului. „Pădure ca-n Caraș-Severin n-am văzut niciodată până să ne apucăm de lucru la traseul de aici. Cred că este natură și natura din Caraș-Severin. Pentru Via Transilvanica și pentru toți cei care vor merge acolo va fi o provocare. Infrastructura lipsește dar e bine așa tocmai pentru că e greu fiindcă ușor poate oricine”, spune Alin Ușeriu, președinte Via Transilvanica.

Atunci când a apărut ideea traseului, nu era nicio siguranță că oamenii vor fi interesați să-l parcurgă. Pur și simplu, s-a mers pe intuiția lui Ușeriu, după cum afirmă Iulia Alexandra Mureșan, responsabilul cu comunicarea în cadrul proiectului. Acum întâlnește oameni care-i spun că drumul le-a schimbat viața și vor să mulțumească pentru asta. E însă convinsă că mulțumirile trebuie să meargă spre tot ceea ce implică proiectul, cu oamenii și locurile aflate de-a lungul său.

Citește și: Caraș-Severin a devenit oficial parte a traseului Via Transilvanica, cel mai frumos proiect turistic pentru pasionații de drumeții.

Terra Banaitca, drum greu dar cu multe amintiri frumoase. (Foto: captură)

Anna Szekely, director executiv al Tășuleasa Social, a parcurs Camino spaniol, drum la capătul căruia a ajuns la concluzia că România e mult mai frumoasă și că merită un drum similar, care să-i pună în valoare frumusețile și trăirile pe care le poți avea parcurgând un asemenea traseu. De-a lungul drumului, bornele stau la fiecare kilometru asemenea etichetelor pe vinurile vechi ori poate aidoma celei mai mari expoziții în aer liber din lume. Munca la amplasarea lor i-a dat lui Ușeriu o dimensiune despre propria-i țară așa cum n-o știa înainte. Acum își dorește mult ca în proiect să se implice cât mai mulți oameni din țară, pentru că doar așa România poate avea un proiect care să poată fi dat ca exemplu.

Pentru că, în opinia lui Romeo Dunca, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, care n-a ezitat să pună umărul, la propriu, la amplasarea bornelor, Via Transilvanica va fi o reușită a județului, a țării și a celor care au avut curajul să gândească ceva ce nu exista. Anna Szekely e convinsă că avem o țară extraordinar de frumoasă, pe care nu ai cum s-o cunoști și s-o iubești dacă nu-ți schimbi perspectiva. Iar asta se poate face luând-o la pas.

Ioana și Nistor Talpeș din Prisăcina, doi dintre oamenii frumoși din Caraș-Severin. Ospitalitatea lor e greu de cuprins în cuvinte dar ușor de păstrat în amintiri. (Foto: captură)

„Noi redescoperim rădăcinile noastre, ce înseamnă România. Poate este vorba despre istorie, comunitate și locuri pe care nu le-am fi găsit altfel. E poate cea mai bună carte de vizită pentru noi, românii, ca țară și comunitate”, afirmă principele Nicolae, ambasador Via Transilvanica, implicat și el în munca prin care 256 de borne au fost amplasate în Caraș-Severin în timp record. O muncă la care n-au ezitat să se implice Salvamont Caraș-Severin, primăriile localităților străbătute de traseu dar mai ales oamenii din județ. Povestea lor e „spusă” în imagini de documentarul „Terra Banatica, oamenii drumului”. Filmul, produs de Tășuleasa Social și Mircea Gherase, a fost lansat oficial recent și poate fi văzut aici.
Foto: captură

• Tweet
• Pin It