Ce se întâmpla în Banat în 1859, în vremea Unirii Principatelor?

Mica Unire, ce a avut loc pe 24 Ianuarie 1859, aduce în prim-plan principatele Moldova și Țara Românească. Asta, în timp ce Banatul intră într-un con de umbră. Bănățenii erau „civilizați” de monarhia habsburgică. 

În Arhivele Naționale Caraș-Severin sunt foarte puține documente cu privire la românii care trăiau în actualul areal al județului Caraș-Severin în perioada Unirii Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire.

Singurele documente ale perioadei respective fac referire la Ștegul din Reșița, structură economică, sau la Regimentul de Graniță din Caransebeș.

În cadrul unei mese rotunde desfășurate la Caransebeș pentru a marca împlinirea a 156 de ani de la Unirea Principatelor, directorul Arhivelor Statului filiala Caraș-Severin Ovidiu Roșu a vorbit totuși despre importanța unui document păstrat în Arhivele Statului. Este un ordin întocmit în 30 iulie 1859 la Timișoara al Generalului Coronini, Guvernatorul Banatului, care a fost transmis către Regimentul de Graniță nr. 13 Româno-Bănățean prin care cere luarea măsurilor de izolare a românilor supuși monarhiei habsburgice după Unirea principatelor. Potrivit directorului arhivelor Ovidiu Roșu, în acest document se precizează comunitatea de origine, limbă și religie, ce determină o parte din populația austriacă să fie receptivă la exagerările propagandistice, în timp ce o altă parte simpatiza indiscutabil cu membrii emigrației revoluționare tolerate și folosite de Cuza.

unire caransebes

În cadrul acțiunii alte două documente au fost prezentate de muzeografi, unul prin care Comandamentul Militar General Bănățean laudă activitatea protopopului Nicolae Andreevici, ca director al școlilor militare române din granița militară, și cel de-al doilea este o istorie a comunei Slatina Timiș realizată de Ianăș Moatăr, cuprinzând date despre religia locuitorilor și evenimentele din perioada 1726 -1781.

Unirea Principatelor de la 1859, 24 ianuarie, este deosebit de importantă în conștiința națională, în făurirea Statului Național Unitar Român Modern. Directorul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, Adrian Ardeț, a invitat la finalul acțiunii formația de dansuri populare a Casei de Cultură „Zestrea Gugulanilor” pentru a forma, simbolic, Hora Unirii pe versurile lui Vasile Alecsandri, poezie publicată pentru prima dată în 1856, în „Steaua Dunării”, revista lui Mihail Kogălniceanu.