Cât trebuie să scadă rata de infectare pentru ca Timișoara să fie scoasă de sub carantină? Directorul DSP: „Nu trebuie să ne cramponăm strict de incidență”

Directorul DSP Timiș Flavius Cioca le-a explicat consilierilor locali ai Timișoarei că decizia prelungirii carantinei în orașul de pe Bega nu se va lua exclusiv pe baza ratei de infectare. El a invocat mai multe criterii stabilite de o lege și un ordin al ministrului Sănătății în vigoare la această dată. Pe de altă parte, principalul indicator care stă la baza demarării discuțiilor privitoare la oportunitatea stabilirii restricțiilor suplimentare este această rată de incidență. 

Cu excepția Girocului, unde din 8 martie, data intrării în carantină, rata a scăzut sensibil de la 10,47 la mia de locuitori la 10,14, în toate celelalte localități aflate sub restricții suplimentare zonale, rata a crescut. La Timișoara, rata de infectare era, la intrarea în carantină, 7,30 la mia de locuitori, în 16 martie, indicele ajungea la 7,97. La Moșnița Nouă, de la 12,39 la mia de locuitori, rata a crescut la 13,7/mia de locuitori. Și la Ghiroda, rata a crescut de la 6,39 la 7,95, iar la Dumbrăvița, localitate aflată în carantină de 4 săptămâni, rata este în creștere față de 17 februarie (de la la 8,9 în 16 martie).

Directorul DSP Timiș Flavius Cioca și medicul Dorel Săndesc, vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, au fost invitați în plenul Consiliului Local Timișoara ca să facă un update cu privire la carantina din orașul de pe Bega și zona periurbană, la 8 zile de la intrarea în vigoare a măsurilor restrictive.

CITEȘTE ȘI: Carantina în Timișoara ar putea fi prelungită. Rata de infectare este în creștere, la o săptămână de la impunerea restricțiilor

Întrebat cât ar trebui să scadă procentual incidența în Timișoara pentru ca oamenii să își poată desfășura activitatea în condiții normale, fără restricții suplimentare față de cele impuse prin starea de alertă, directorul DSP Timiș a spus că incidența nu este singurul factor în baza căruia se stabilește prelungirea carantinei. Pe de altă parte, rata de infectare este principalul indicator de la care pornește analiza eventualității carantinării unei localități.

„Părerea noastră este că trebuie să ne îndreptăm atenția asupra respectării măsurilor actuale. Dacă vom face asta cât mai mulți dintre noi, cu siguranță șansele să avem niște cifre mai mici sunt extrem de mari. Pentru că știm că și în această pandemie precum și în alte domenii, regula lui Pareto funcționează. Există un număr relativ scăzut de cetățeni care nu iau în considerare aceste norme și care ne pun în pericol pe fiecare dintre noi, și nu doar viețile noastre, ci și viața economică, culturală din acest oraș, iar impactul e major pe societate și pe comunitate. (…)

Nu trebuie să ne cramponăm strict de incidență. Incidența este un parametru care se ia în calcul la modul facil, dacă vreți, pentru că e un indice extrem de relevant: zice câți oameni dintr-o anumită populație, procentual, sunt infectați. Metodologia pe care noi lucrăm și care este concepută de INSP ia în vedere criteriile din Legea 326/2020 și Ordinul 1309 al ministrului Sănătății și acolo sunt definite 8 criterii principale și 5 criterii secundare și fiecare dintre ele primește un punctaj. Incidența este unul dintre cele 8 criterii principale. Nu cred că cineva vă poate da un răspuns astăzi: cât trebuie să fie incidența ca să se ridice măsura carantinării zonale. Da, într-adevăr, e bine să ajungem într-o zonă cât mai confortabilă, dar chiar dacă incidența nu scade până în jurul valorii de 3 la mia de locuitori, dacă trendul este descendent, dacă paturile la ATI sunt libere, dacă ponderea focarelor este minoră, atunci punctajul s-ar putea în direcția neinstaurării măsurii de carantină.”, a spus Flavius Cioca.

Directorul DSP Timiș a vorbit și despre numărul populației la care se raportează stabilirea ratei de infectare. Unul dintre aleșii locali i-a atras atenția că cifrele oficiale indică 300.000 de locuitori în Timișoara, pe când numărul real ar fi de 400.000.

„Noi funcționăm pe baza de date a Evidenței populației, nu putem folosi altceva. Populația reală este alta decât aia din cifrele oficiale. Știm fiecare dintre noi studenți care nu au domiciliul aici și multe alte categorii de genul ăsta de persoane, dar intervenția poate că n-ar trebui să fie a mea, poate să fie o intervenție în sens legislativ, una comună
care să ducă într-o altă zonă.”, a mai spus Cioca.

Situația paturilor ATI Covid din Timiș

La rândul său, Dorel Săndesc a vorbit despre situația paturilor ATI destinate pacienților infectați cu SARS-CoV-2. În opinia sa, situația este în continuare „foarte critică”.

„Situația rămâne foarte critică. Paturile ATI din zonă sunt ocupate permanent, eliberarea unu pat durează foarte puțin pentru că fiecare spital care are secție ATI are propria listă de așteptare, pacienți critici, la limită. Avem pacienți pe ventilație non-invazivă în alte secții în multe spitale. S-a discutat că s-a redus numărul de locuri ATI în Timișoara, Timiș în general. Nu este adevărat. Timișoara a adus un număr mic de locuri ATI Covid atunci când criza a luat amploare, iar zona ATI a fost foarte proactivă ca să facă față situație. Am solicitat acele unități mobile de ATI – a făcut-o Spitalul de Boli Infecțioase, a făcut-o ulterior Spitalul Județean care nici măcar nu era spital suport, dar aveam patologii specifice pe care le-am tratat și am descoperit că sunt Covid și am conștientizat că e bine să avem un spațiu unde să îi putem îngriji și a făcut-o și Spitalul Municipal. Când s-au făcut aceste solicitări aveam puține locuri.”, a spus Dorel Săndesc.

CITEȘTE ȘI: 20% dintre pacienții confirmați cu Covid-19 în Timiș au forme severă de boală. Paturile de pe secțiile ATI, ocupate în totalitate 

Spitalul Județean are în prezent 17 paturi ATI pentru Covid, iar Municipalul urmează să activeze zilele acestea 6 până la 8 paturi de terapie intensivă.

„Noi încercăm să ajutăm toată zona pentru că depindem de ea. Dacă nu sunt destule locuri ATI la Hunedoara vor veni pacienți aici, chiar și în Caraș și Mehedinți. Zilele acestea se va deschide o secție ATI la Orăștie cu 7 paturi. E mult, ei au 16 de tot în Hunedoara și vom face eforturi să sprijinim aceste dezvoltări cu resursa umană.”, a explicat Săndesc.

În Timiș sunt 8 spitale în care pot fi tratați pacienții infectați cu noul virus: Spitalul Județean Timișoara, Spitalul „Victor Babeș” Timișoara, Spitalul Municipal Lugoj, Spitalul CFR Timișoara, Casa Austria, Spitalul Militar, Spitalul Municipal Timișoara și Clinica ASCAR. În total, aici sunt disponibile 45 de locuri în secțiile ATI și alte 519 în secțiile non-ATI. Paturi ATI sunt disponibile și la Spitalul de Copii, Maternitatea Bega și Spitalul de Boli Cardiovasculare.

• Tweet
• Pin It