Caraş-Severinul, pe podiumul național al activității parlamentarilor! Pe locul al III-lea de la coadă!

A fost finalizată monitorizarea activităţii senatorilor şi deputaţilor în cele şapte sesiuni parlamentare încheiate din totalul de opt ale mandatului 2012-2016. Prin (in)activitatea lor, parlamentarii de Caraş-Severin plasează judeţul nostru pe locul 40, devansând doar Teleormanul (41) şi Mehedinţiul (42).

Express de Banat a primit, săptămâna aceasta, rezultatele complete ale studiului finalizat în luna august de Ana-Maria Ungheanu, absolventă a Masteratului de Relaţii Internaţionale, din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, şi Ana-Maria Iatcu, absolventă a Masteratului de Economie Internaţională şi Afaceri Europene, din cadrul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice Bucureşti. Datele utilizate în studiu sunt oficiale, prezentate public pe pagina fiecărui parlamentar, pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului, la mijlocul lunii august 2016.

Criteriile de notare

Pentru monitorizarea activității parlamentare a fost creat un indice cu ajutorul căruia s-a realizat clasificarea activităţii deputaților și senatorilor în actualul mandat. Indicele Activității Parlamentare (IAP) reprezintă un instrument de măsură a gradului de implicare și activitate politică a aleșilor poporului în activitățile curente ale forului legislativ al României, și anume inițiative legislative, luări de cuvânt, declarații politice, interpelări și întrebări parlamentare, dar și moțiunile de cenzură semnate. În această ediție, a patra, a fost introdus pentru prima dată și clasamentul pe județe. Valorile finale reprezintă media aritmetică a valorii indicelui agregat al activității parlamentare al tuturor deputaților și senatorilor din județul respectiv, care a deținut un mandat în această legislatură. IAP la nivel individual este un indice cantitativ. Cea mai mare pondere în alcătuirea sa o au inițiativele legislative (în proporție de 30%), urmat de luările de cuvânt (25%), declarațiile politice (20%), întrebări și interpelări (15%) și moțiuni (10%).

Ai noştri, mândri că nu-s din Mehedinţi!

Cel mai activ județ, din punctul de vedere al valorii medii IAP obținute de senatorii și deputații trimiși în Parlamentul României, este Vasluiul. Valoarea medie a IAP specifică deputaților și senatorilor vasluieni este 101,13. Aceştia au avut, în medie, 65 de inițiative legislative, 191 luări de cuvânt, 120 de declarații politice, 64 de interpelări și întrebări parlamentare și 4 moțiuni semnate.  Pe locurile imediat următoare se situează judeţele Dolj, cu IAP 93,97, Iaşi – 78,22, Bistriţa-Năsăud – 75,38, Olt – 68. La polul opus, deci pe ultimele trei locuri ale clasamentului realizat la nivel naţional, se află județul Mehedinți, cu o valoare medie IAP de 19,66, Teleorman – 20,09 şi Caraş-Severin – 22,27. Parlamentarii cărăşeni au avut în cei 4 ani, în medie, 42 de iniţiative legislative, 22 de luări de cuvânt, câte 10 declaraţii politice şi întrebări/interpelări şi 4-5 moţiuni semnate.

Deputaţii Benga şi Schelean, în fruntea codaşilor

Nici măcar unul dintre parlamentarii de Caraş-Severin nu au intrat în prima treime a topului naţional! Chiar dacă, în ansamblu, în cazul acestora nu se poate vorbi de o atitudine activă în Parlament, am făcut totuşi o ierarhizare a codaşilor noştri. Cel mai mare punctaj, IAP 37,55, îl are Ioan Benga (PSD), care se plasează pe locul 160 dintre cei 416 deputaţi monitorizaţi. Este urmat, pe locul 189, de deputatul PNL Valeria-Diana Schelean – 32,9 şi de senatorul PSD Aurel Duruţ – 30,85, care, însă, se plasează abia pe locul 108 din 179 de senatori. Scorurile realizate de cei trei parlamentari de Caraş-Severin sunt însă, toate!, inferioare valorii medii a IAP din Camera Deputaţilor (44,21) şi din Senat (54,39).

Ioan Benga explică modalitatea prin care a reușit să obțină un loc „de cinste”. Totul se datorează activității sale foarte dense, după cum el însuși declară: „Prezența este un act de bun simț și de obligație în Parlament, așa că am participat în cei 4 ani la toate ședințele. În calitate de secretar al Comisiei de Apărare, m-am implicat foarte mult și în activitatea Comisiei, dar și în cea de raportare. Mi se pare corect ca activitatea să fie una reprezentativă pentru că cetățenii Reșiței de aceea m-au trimis acolo. Cred că și activitatea foarte intensă pe care am avut-o la nivelul comunității locale, la nivelul municipiului Reșița, m-a obligat să duc cerințele oamenilor la București și prin prezența mea acolo să dau curs acestor cerințe”.

Ioan Benga se declară mândru de faptul că a rezistat tentațiilor din capitală și s-a axat doar pe muncă. Dacă alți parlamentari au căzut pradă vieții bucureștene, el nu s-a lăsat prins de farmece: „Viața Bucureștiului poate le oferă unora alte posibilități de manifestare, dar eu fiind un bănățean mai simplu, toată prezența mea în București s-a desfășurat între activitatea din Parlament și statul la cabinetul parlamentar, unde am ținut legătura cu cetățenii din municipiu”.

Deputatul cărășean nu se lasă! Vrea ca activitatea sa, recunoscută prin topul realizat, să continue în Camera Deputaților, așa că se gândește la un nou mandat. „Îmi doresc să continui activitatea! Abia acum am început să înțeleg foarte bine mecanismele de dezvoltare și de manifestare a procesului legislativ. Promit că rezultatele vor fi altele, mult mai bune!”.

Deputatul Valentin Rusu-Butoane stinge lumina!

Cei trei sunt urmaţi, în ordine, de către: deputatul Ion Mocioalcă (PSD) – 27,5, deputatul Dan-Laurenţiu Tocuţ (ALDE, fost PNL) – 21,1, deputatul Valentin Blănariu (PSD, fost PPDD) – 16,15, senatorul Ion-Simeon Purec (PSD, fost PPDD) – 15,65, deputatul Ion Tabugan (UNPR, acum PMP) – 9,35, senatorul Iosif Secăşan (PNL) – 8, deputatul Valentin Rusu (PNL) – 5,6. Precizând că Secăşan şi-a dat demisia din Senat în aprilie 2014, încă din momentul în care devenise inculpat penal (nu ca Liviu Dragnea, care nici condamnat penal fiind nu demisionează), punctajul acestuia echivalează cu un IAP de 21,5 dacă şi-ar fi dus mandatul până la capăt, în acelaşi ritm. Deci s-ar fi plasat undeva deasupra deputatului Tocuţ. Nici ceilalţi doi parlamentari care au luat voturi din Caraş-Severin, cei ai minorităţilor sârbă şi croată, nu au ieşit din nota insipidă a reprezentanţilor noştri în Parlament. Deputatul Slobodan-Giureci Ghera (Uniunea Croaţilor din România) figurează cu un IAP de 25,4, iar deputatul Slavomir Gvozdenovici, cu 15,3. Cât despre ultimul clasat, dacă nu ştiţi cine este Valentin Rusu, vă aducem noi aminte. Este pedelistul surprins de televiziuni în timp ce vota, în mandatul trecut, cu şapte mâini, în locul unor parlamentari absenţi la şedinţa din plenul Camerei.

Unii au jucat la 1-0. Pentru ei!

Concret, să exemplificăm cu câteva extreme din peisajul parlamentarilor de Caraş-Severin. Cele mai multe iniţiative legislative le-au avut senatorul Aurel Duruţ – 93, urmat de deputaţii Ion Mocioalcă (obligat la astfel de iniţiative şi prin prisma funcţiei de preşedinte de comisie parlamentară) – 53 şi Valeria Schelean – 47. La polul opus, deputatul Valentin Rusu, cu doar 8 iniţiative în 4 ani! Deputatul Ioan Benga este liderul cărăşenilor la luări de cuvânt (83!), însă pentru „lanterna roşie“ competiţia e foarte strânsă: Blănariu (7), Purec (6), Secăşan, Tabugan, Rusu (5)! Croatul Ghera e primul la declaraţii politice (27), urmat de Benga (19) şi Schelean (18), iar ultimii sunt Duruţ, Purec (cu câte una!) şi Tabugan (cu niciuna!). La întrebări şi interpelări formulate în plen, conduc Schelean (26) şi Ghera (20), la extrema cealaltă fiind Purec, Secăşan, Mocioalcă, Gvozdenovici, Rusu (câte una) şi Duruţ (zero). Schelean e în faţă şi la numărul moţiunilor semnate (23). Mocioalcă şi Benga au semnat câte una, iar niciuna: Duruţ, Tabugan, Secăşan, Purec, Ghera şi Gvozdenovici.

Deşi foarte sugestiv, studiul nu a ţinut cont de absenteismul parlamentarilor, dar nici de rolul jucat de aceştia în cadrul comisiilor de specialitate. Cât despre activitatea lor în teritoriu, cei mai buni analişti sunt cetăţenii judeţului Caraş-Severin. Care au posibilitatea acum, la sfârşit de legislatură parlamentară, să le dea note la urne, în decembrie 2016. Acelora care au curajul să le ceară din nou votul.

• Tweet
• Pin It