Călătorie în timp! Când am putea vizita Muzeul Mineritului din Anina?

mina anina

Lucrările de pregătire a celui mai mare muzeu românesc al mineritului continuă la Anina și, după cum spun specialiștii, ele se află în grafic. Administrația locală speră ca la sfârșitul anului viitor să putem vedea ceea ce înaintașii noștri ne-au lăsat ca zestre tehnică în domeniul extragerii cărbunelui.

După cum arată proiectul, turiștii ar urma să intre prin galerie, să ajungă în puțul de extracție, apoi la o zonă de belvedere, traseu pe care vor putea observa întregul flux tehnologic de exploatare a cărbunelui, pentru a înțelege munca minerilor de odinioară. Datorită comunicării dintre galerii, intrarea se va face prin mină, cu ieșire la distanță de 80 de metri în zona centrală a orașului.

Despre mina de cărbuni din Anina aflată la 1240 de metri se spunea că e cea mai adâncă mină din Europa de sud-est. Au trudit acolo de la începuturi coloniști sau urmașii coloniștilor aduși din Stiria, de pe vremea împărătesei Maria Tereza. Inițial pentru exploatarea lemnului, iar mai apoi a cărbunelui. Ei sunt cei care au întemeiat, în 1773, așezarea Steierdorf, devenită astăzi cartier. Oraș înfloritor odată, de numele exploatării miniere de la Anina sunt legate evenimente triste soldate cu pierderi de vieți omenești, ultima, cea din 2006, când au pierit 7 suflete, punând capăt activității în subteran. Doar că la suprafață au rămas clădiri și obiective importante, de patrimoniu tehnic național și care meritau să fie puse în valoare.

leader board 728 x 90 px

muzeu,minerit

 

Astfel, în urmă cu câțiva ani, Primăria Anina a obținut fonduri prin proiecte europene pentru amenajarea unui Muzeu al mineritului bănățean în aer liber, pentru reconstituirea și amenajarea minei de la începutul secolului al XIX-lea. La maximum 50 de metri s-ar putea coborî odată cu terminarea lucrărilor efectuate în prezent. Este vorba despre un ansamblu de 15 clădiri cumpărate de către Primăria orașului de la lichidator, din păcate toate goale.

Administratorul public al Primăriei, Dani Vlad, spune că „mii de utilaje și echipamente de inventar folosite în activitatea de extracție au fost furate sau vândute la fier vechi, iar clădirile au ajuns o ruină în urma întreruperii activității. Nu mai există nici măcar un vagonet de mină utilizabil. Un singur exemplar se află suspendat la înălțime, înfășurat în cabluri și fire și ne bucurăm că măcar atât ne-a rămas mărturie din activitatea minieră. Clădirile sunt de patrimoniu tehnic construite între 1872-1950-1960. Singurul utilaj rămas, dar și acesta parțial, este o veche mașină de extracție cu abur, realizată de meșteri germani, englezi și maghiari, cu două pistoane care lucrau în tandem. Legenda spune că are în dotare un motor identic cu cel de pe celebrul vas Titanic”.

muzeu,minerit

Muzeul se va întinde pe o suprafață de două hectare și jumătate și cuprinde toate clădirile vechi de peste două secole care mai există la puțul I al minei. Este vorba despre casa puțului, a mașinii de extracție cu aburi, o parte din clădirea care adăpostea cazanele, vechiul turn de răcire, atelierele lăcătușilor, cele mai multe fiind declarate monumente de arhitectură industrială de interes național.

Se intenționează ca Muzeul Mineritului să facă parte în viitor dintr-un circuit turistic care ar putea include linia de cale ferată Oravița-Anina, cea mai veche din România, primul teatru din țară, aflat la Oravița, cascada Bigăr sau peștera și lacul Buhui – primul lac artificial din România.

Sursă foto principal: Colecția Cristian-Liviu Mosoroceanu