Administrația Torma, în filmul: „Când ai cu ce, dar n-ai cu cine!”

Stabilirea unui flux continuu de bani, în Moldova Nouă, a fost scopul lui Adrian Torma încă de când a preluat scaunul de edil-şef în orașul de la malul Dunării. Numai că planul de acasă (experiența celor peste două decenii în mediul privat de afaceri) întâmpină probleme de „flirt” atunci când vine vorba de administrația publică și, parcă, legea respingerii, nicidecum cea a atracției, caracterizează aici polii de sens opus, singurii afectați de acest „du-te, dar nu mă lăsa” fiind cetățenii.

Sătul ca toate oalele neajunsurilor să se spargă-n capul lui, scârbit de scoaterea la-naintare doar a nemulțumirilor și a reproșurilor, în detrimentul lucrurilor bune, primarul Torma a susținut, argumentat, în fața oamenilor, într-o postare live pe Facebook, asemeni studentului care-și susține studiul de caz în fața profesorului, modalitățile prin care s-a gândit s-aducă bani comunității pe care o are în subordine, precum și cioatele de care se-mpiedică, în cadrul acestui proces.

„Aurul orașului Moldova Nouă”, la cheremul Guvernului!

600.000 de euro se duc anual pe apa Dunării din cauza stării de repaus în care se află, actualmente, Moldomin S.A. Moldova Nouă (companie minieră caracterizată prin extracția și prepararea minereurilor cuprifere din carieră și subteran, precum și prin valorificarea concentratului cupros). În acest sens, edilul îi invită pe cetățeni la un calcul simplu: „Gândiți-vă ca, în Moldomin, doar 500 de oameni să lucreze, și aia ar însemna undeva la 300.000 de euro pe an. Bani în plus la bugetul local. Pe lângă impozitele din taxele de la clădiri, utilaje, pe care eu le estimez undeva la încă 300.000 de euro, lejer”.

Starea de comă indusă Moldominului își va manifesta efectul până când „Guvernul României va vrea să dea valoarea acestei comunități”. Torma le mai explică oamenilor și potențialul zăcămintelor pe care le deține orașul Moldova Nouă, precum și cine sunt cei care curtează acest potențial: „Nu vă vine să credeți, dar Moldomin este aurul orașului Moldova Nouă. Au fost investitori care trebuiau să vină și pe vremea primarului Lupu, și a primarului Chisăliță, și a primarului Torma. Moldominul se va deschide când Guvernul României va vrea să dea valoare acestei comunități. Ne putem întoarce noi ca titirezul. Au fost și români interesați, au fost și străini interesați, străini din Uniunea Europeană și străini din afara Uniunii Europene. Foarte mulți oameni cu bani serioși au vrut să cumpere Moldominul, pentru că prețul cuprului este sus”.

Fără investitori, suferă nu doar orașul, ci și compania Auto Alex!

Fabrica Delphi care, prin contractul până în 2031, rămâne stăpână pe zona industrială de la Moldova Nouă, pune pe gânduri orice potențial investitor: „Dacă nu aveam contractul neplăcut cu clădirile pe care le are acum în proprietate Delphi, de mult am fi avut investitori la Moldova Nouă. Îmi este deja jenă când văd că sunt oameni care încă pun problema: «de ce nu aduce primarul investitori?». Pentru unul care are o minimă decență, se poate observa că eu nu am venit aici pentru bani și pentru salariul pe care îl iau efectiv! Și compania mea, a familiei mele are de suferit, dacă Moldova Nouă nu oferă venituri și oamenii pleacă”.

Demonstrația lui Torma merge mai departe și arată că: „Dacă nu aveam acest contract, noi aveam 500 de angajați și probabil că îi vom avea pentru că am întâlniri și în cursul acestei săptămâni. Sunt foarte focusat pe problema investitorilor. Rămâne să vedem și dacă oamenii își vor dori să muncească pe salariile care, în momentul acesta, pot fi oferite. Plus dezvoltarea altor activități! Evident că încep să meargă mai bine și barurile, și terasele, și magazinele de mâncare, și magazinele de haine, și toate activitățile din oraș. Asta înseamnă că, indirect, prin alte taxe, ar mai fi încă 100.000 de euro, bani care vin, în plus, la bugetul local”.

Valorificarea Ostrovului – alți 340.000 de euro, anual!

Declarată arie protejată (prin H.G. Nr. 2151 din 30.11.2004), insula cu sol nisipos-pietros împiedică orice construcție în interiorul acesteia și, astfel, totul se limitează numai la privit. În schimb, dacă legislația ar fi mai permisivă, iată cum ar arăta Ostrovul în viziunea lui Adrian Torma: „Eu am o viziune și am un plan foarte frumos: acolo s-apară undeva la 600 de căsuțe. Căsuțe care să genereze, o dată, venituri directe (și aici mă refer la taxe și impozite locale, undeva la 400 de euro de căsuță prin concesiuni, prin închiriere, prin impozitele anuale. Asta înseamnă undeva la 240.000 de euro, bani care ar intra la bugetul local) și indirecte, prin faptul că se stimulează transportul pe Dunăre, bărcuțe mai multe, impozite, și acolo mai o taxă la bărcuță, mai apare un angajat să îngrijească o căsuță, unul să îngrijească instalațiile electrice, unul trebuie să îngrijească instalațiile sanitare. Indirect, ca să nu spun sume mari, mai poate să apară 100.000 de euro”.

Interes – zero. Sprijin, ciuciu!

Edilul de la malul Dunării încheie traseul banilor care ar putea intra în comunitatea pe care o administrează, subliniind că toate săgețile îndreptate asupra lui își vor răsfrânge veninul asupra oamenilor: „Dacă ne uităm puțin și adunăm, sunt 1.340.000 de euro. Bani cu care s-ar putea, dacă cineva ar avea un minim interes, să dezvoltăm comunitatea asta și ar veni în sprijin. Dezvoltarea asta nu înseamnă binele unui primar, înseamnă binele unei comunități. Eu voi lansa și invitații către colegii din Partidul Verde și care ar mai fi pe acolo să încercăm să gândim cum ajungem la binele orașului, nu cum îl dăm jos pe Torma și cum îl denigrăm, și cum îl jignim pe el și întreaga lui familie pe Facebook. Faptul că oamenii mă jignesc și îmi vor mie răul nu e neapărat o problemă, dar răul meu și atacul la adresa mea se răsfrânge la adresa comunității și nu fac bine orașului. Mai devreme sau mai târziu, ori eu, ori orașul vom ceda și va trebui să o ia altcineva de la capăt și toate planurile astea regândite, refăcute și poate comunitatea nu e pregătită pentru un proiect pe termen mediu. Acești 1.350.000 de euro sunt mult peste ce încasăm acum pe taxele și impozitele pe patrimoniu nostru”.