Sârbii ameninţă Caraş-Severinul şi Parcul Natural Porţile de Fier! Finanțați de chinezi!

După ce ne-au reclamat la UE pentru poluarea de la Moldova Nouă, sârbii încearcă acum să ridice pe șest un corp nou pentru termocentrala de la Kostolac, la nici 20 de km de România. 

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat România pentru poluarea transfrontalieră de la Moldova Nouă, dar aceleași reguli le-a încălcat și Serbia în 2013, când a demarat construcția Corpului B a termocentralei de la Kostolac.

La nici 20 de km de România, vecinii sârbi plănuiesc extinderea unei cariere de lignit, la Drmno, dar și extinderea unei termocentrale din vecinătate, la Kostolac. Nu este vorba despre un „boom” al economiei sârbe, ci de un parteneriat strategic cu China, asiaticii fiind dispuși să finanțeze investiția slavilor cu 608 milioane de dolari, prin Banca de Comerț Exterior a RP Chineză. Investiția nu se limitează doar la ţintirea independenței energetice a Serbiei, prin mărirea capacității centralei de la Kostolac cu 350 MW, ci are în vedere și extinderea carierei de lignit de la Drmno, care să asigure şi materia primă termocentralei, pentru a produce la parametrii optimi.

În 2013, Statul Sârb a demarat documentația necesară realizării proiectului fără a anunța și vecinii din România, deși poluarea ce ar rezulta de la cariera de lignit, dar și de la termocentrală ar ajunge până pe teritoriul nostru și ne-ar putea afecta, într-un mod similar celui prin care praful de pe Boșneag îi afectează pe sârbi. Or, Comisia Economică a ONU a impus Serbiei să consulte România cu privire la acest proiect, iar în 24 iunie 2016, Curtea Administrativă a Serbiei a admis reclamația unui ONG și a oprit lucrările, pentru ca Statul Sârb să consulte și Statul Român, dat fiind faptul că, de la Kostolac până la Baziaș, Socol sau chiar Moldova Veche, nu sunt mai mult de 20 de km, în linie dreaptă. De asemenea, particulele de praf ce ar putea fi antrenate în atmosferă de la Cariera de Lignit ar putea avea un efect negativ asupra Dunării, dar și a calității aerului din Caraș-Severin, calitate a aerului care ar fi afectată și de emisiile Termocentralei de la Kostolac. Iar toate aceste pericole amenință o zonă protejată din țară, mai exact, arealul Parcului Natural Porțile de Fier.

Potrivit jurnaliștilor de la Rise Project, „pentru a începe lucrările la noua unitate, în decembrie 2014, guvernul sârb a luat un împrumut de la China Exim Bank în valoare de 608 milioane USD, cu o dobândă de 2,5 la sută. Pentru prima parte a investițiilor în Kostolac B, care presupuneau reabilitarea și reducerea emisiilor în unitățile deja existente ale termocentralei, Serbia se împrumutase deja cu 293 milioane de dolari de la aceeași bancă. Împrumutul din 2014 are o perioadă de rambursare de 20 de ani, iar guvernul sârb a garantat că va respecta toate obligațiile sale contractuale. Forurile europene așteaptă în prezent răspunsul Consiliului Concurenței din Serbia cu privire la ajutorul de stat pe care l-ar putea constitui această garanție, pentru a decide dacă va demara sau nu proceduri împotriva Serbiei, stat care dorește să devină parte a Uniunii Europene și, ca urmare, trebuie să respecte condițiile din spațiul comunitar. Pe de altă parte, banca chineză are, conform înțelegerii semnate cu partea sârbă, dreptul să cedeze contractul unui terț, fără ca Serbia să aibă un cuvânt de spus în acestă privință. O altă prevedere care avantajează China vizează chiar modul de soluționare al posibilelor litigii. Acestea ar urma să fie soluționate de instanțele de arbitraj din Beijing, în baza legilor din China. Principalul constructor al proiectului este compania chineză China Machinery Engineering Corporation (CMEC). În 2010, compania de stat Electric Power Industry din Serbia (EPS) a semnat o înțelegere scrisă cu CMEC, conform căreia materialele și serviciile necesare proiectului vor fi procurate în proporție de 51 la sută din China. Conform înțelegerii, subcontractorii sârbi nu ar putea primi mai mult de 40 la sută din valoare totală a contractului”. Or, dacă România va bloca acest proiect, din cauza problemelor de poluare transfrontalieră, toate creditele luate de guvernul sârb își vor pierde finalitatea.

România are și un interes economic pe această latură, fapt pentru care a și realizat o linie de interconectare de înaltă tensiune cu Pancevo, tocmai pentru a putea exporta cât mai multă energie vecinilor slavi. Așa că acum România este în poziția de a putea cere sancțiuni internaționale Serbiei, pentru că nu ne-a consultat în privința realizării acestui proiect…