Turism fără locuri de cazare, dar cu pensiuni-bordel?

Atracţiile naturale, culturale şi istorice ale Banatului Montan ar fi putut deveni motorul relansării judeţului Caraş-Severin. O relansare bazată pe potenţialul turistic, după prăbuşirea industriei. Dar…

Dar turism fără oameni nu se poate face. Şi când spunem oameni, nu ne referim la turişti, ci la cei care ar trebui să pună în valoare aceste resurse prea puţin exploatate.

Ca să te poţi considera un judeţ turistic, nu este suficient să ai munţi, păduri, râuri, lacuri şi Dunărea cu minunata-i clisură. Nu credem să mai existe vreun alt judeţ în ţară care să le aibă pe toate acestea, dar prin alte locuri chiar se poate face turism. Nu te poţi numi judeţ turistic, dacă nu ai drumuri decente, dacă nu ai servicii turistice de calitate, dacă nu ai locuri de cazare suficiente şi de care să nu-ţi fie ruşine.

Stelele verzi ale Reşiţei

Tot la problema locurilor de cazare ajungem şi dacă vorbim despre capitala judeţului. Ca să găzduieşti aici un eveniment de mare impact, cu participare naţională şi internaţională, înseamnă să-ţi asumi un mare risc.

Ne aducem aminte ce s-a întâmplat când Reşiţa a găzduit Grand Prix-ul Mondial din 2014 la Superkombat, eveniment transmis de Eurosport în peste 80 de ţări. Organizatorul competiţiei, preşedintele Superkombat, Eduard Irimia, a anunţat atunci că au fost ocupate, de către sportivi, oficiali şi invitaţi, toate locurile de cazare de la 3 stele în sus nu doar în Reşiţa, ci pe o rază de 100 km în jurul Reşiţei!

Primarul Nelu Popa, la un an de la instalarea în funcţie, a ajuns şi el la concluzia că oraşul stă rău din punct de vedere al locurilor de cazare în hoteluri şi pensiuni. A exprimat chiar intenţia municipalităţii de a intra în posesia ruinei din Centrul Civic, fostul hotel Turist Semenic, pentru ca acesta să redevină hotel şi să fie readus în circuitul turistic, de către administraţia publică locală.

Chinezisme în loc de cotăriţe de Banat!

Despre problemele acestea din turismul cărăşean ne-a vorbit şi Nadia Potoceanu, fost profesor la Universitatea „Eftimie Murgu“ din Reşiţa, preşedintele Fundaţiei Activity, care derulează de 20 de ani proiecte tematice în Banatul Montan.

„Este o problemă mare cu cazările în Caraş-Severin. Dacă vă uitaţi numai la nivel de Reşiţa, sunt câteva pensiuni, făcute… unele, ca să rămână apoi locuinţe. Unele făcute cu nişte intenţii… că oamenii sunt tineri şi mai au nevoie de nişte locuri… Dar nu sunt pensiuni care să ofere oportunitate reală pentru un turist care vrea să vină să vadă judeţul! Acelaşi lucru, de exemplu, se întâmplă şi la Moldova Nouă. Am discutat cu cei care sunt experţi şi le oferă lor consultanţă pe proiectul cu bacul, iar domnul care era venit de la Bucureşti îmi spunea: Am căutat într-o disperare un loc unde să ne cazăm în Moldova Nouă“, povesteşte Nadia Potoceanu.

În luna mai a anului trecut, când demara proiectul româno-sârbesc „Provocarea şi oportunitatea dezvoltării turismului în teritoriul nostru comun“, iniţiat de Fundaţia Activity, Potoceanu spune că a vrut să vadă mai întâi cu propriii ochi ce putem oferi noi, cărăşenii, aici. „Şi am plecat frumuşel pe drum, de la Reşiţa pe varianta Iablaniţa. M-a şocat ceea ce se întâmplă la Bigăr: m-a şocat partea de tonete care au apărut cu chiciuri. Eu am mai avut un proiect şi făceau la noi cotăriţe, parcă la Caraşova, în alt loc se făceau coşuri, făceau scaune de lemn, femeile făceau lucruri de mână. 80% din lucrurile care se vindeau la chioşc, la Bigăr, erau chinezării! Asta este realitatea şi te doare! Mergând pe traseu, mi-am zis că ar trebui făcute nişte case care să ofere turism tematic. Era plin între Prigor şi Iablaniţa de soc şi de slacâmi. Să facă socată, să facă ceai de flori de salcâm, clătite cu flori de salcâm, se pot găsi nişte nişe“, este de părere activistul de mediu Nadia Potoceanu.

O agenţie din 7! Şi aia… la timpul trecut!

Pe de altă parte, preşedintele Fundaţiei Activity îşi aduce aminte că, „în 2013-2014, am avut un alt proiect şi, când au venit sârbii, am mers pe Clisură la un restaurant, după ce i-am dus de la Reşiţa la Ochiu Bei, la biserica sau mănăstirea de la Baziaş. Şi i-am dus la o pensiune, un restaurant unde, când ne-au servit pe noi, aveau tacâmuri de firmă. Am vrut să văd acum ce mai oferă… Şi oferă uşi închise“.

În septembrie 2017, Nadia Potoceanu a avut o altă surpriză neplăcută. „De Ziua Turismului, am fost la 7-8 agenţii de turism din Caraş-Severin, care oferă excursii, sejururi etc.. Prima mea întrebare a fost: ce oferiţi pentru Caraş-Severin? Deci dacă îmi aduc fratele aici, îl cazez la Reşiţa, dar apoi vreau să-l duc 10 zile în Caraş-Severin. Ce poate să facă la noi în judeţ 10 zile? O singură agenţie mi-a zis că a făcut circuite cu Herculane, cu biserica de la Glimboca, numită şi Voroneţul Banatului, întorşi pe la Baziaş, plimbat cu vaporaşul“, spune cu tristeţe Nadia Potoceanu.

„Poate suntem noi, ca bănăţeni, prea comozi, există şi această posibilitate“, mai zice Potoceanu în interviul acordat în redacţia Express de Banat, încercând să găsească explicaţii pentru problemele din turismul cărăşean.

CITEŞTE ŞI: Un adevăr frapant rostit de dr. ing. Nadia Potoceanu: 70% dintre studenţii reşiţeni nu cunoşteau judeţul Caraş-Severin!

 

 

foto: linkedin.com