Frunzăverde suflă în vela care trebuie! Schema EBA, varianta pro PSD!

Sorin Frunzăverde rareori a făcut mişcări politice defavorabile. De cele mai multe ori, a mers la sigur. Apariţia în ALDE a soţiei acestuia, Doina Frunzăverde, în preajma alegerilor parlamentare, pare a se înscrie în aceeaşi linie.

Epoca Frunzăverde

Anul 1996 a însemnat debarcarea de la putere a PDSR (actualul PSD), atât la nivel naţional, cât şi în Caraş-Severin. Era anul Convenţiei Democrate şi al Uniunii Social Democrate, din care făcea parte Partidul Democrat. Deşi nu era nici pe departe cel mai puternic partid din Consiliul Judeţean Caraş-Severin, PD-ul condus de Sorin Frunzăverde făcea prima sa demonstraţie de abilitate politică, preluând preşedinţia CJ. Sorin Frunzăverde nu a stat mult pe funcţie, în 1997 mergând la Bucureşti, în Guvernul Radu Vasile, pentru a-şi începe cariera ministerială. La conducerea CJ îl lăsa pe Ilie Mustăcilă, care îl urmase cu Mişcarea-i Ecologistă în PD.

Alegerile locale din vara anului 2000 l-au menţinut pe Mustăcilă preşedinte al Consiliului Judeţean, pentru că aşa a vrut Frunzăverde. Mai precis, pentru că liderul judeţean al PD a preferat să rămână ministru, în Guvernul CDR-USD condus de Mugur Isărescu. La alegerile parlamentare din toamnă, Frunzăverde a candidat primul pe lista de partid şi, logic, a devenit deputat. Dar alegerile acelea au fost câştigate de PDSR, aşa că Frunzăverde nu mai putea intra în noul guvern. Postura de deputat în opoziţie nu l-a prea putut încânta, astfel că plăcerea şi-o găsea tot în judeţ, unde era şeful de partid al lui Mustăcilă, care nu-i ieşea din cuvânt la conducerea Consiliului Judeţean. Dar în 2003, PDSR-ul, devenit între timp PSD, a început o puternică politică de racolări. Frunzăverde şi Mustăcilă nu se mai aveau ca fraţii (poate ar merita să povestim odată la ce josnicii a ajuns acea ruptură!), ambii primind oferte de la PSD. Ciolanul a ajuns atunci la preşedintele CJ Mustăcilă, dar Frunzăverde a învăţat ce trebuia din acea păţanie. Şi-a luat revanşa după un an.

În 2004, alegerile locale din Caraş-Severin au fost câştigate de alianţa creată în jurul PD-lui, iar Frunzăverde nu a stat deloc pe gânduri: a renunţat la plictisitoarea şi deloc bănoasa deputăţie, redevenind preşedinte al CJ. Victoria lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale a rupt alianţa care câştigase atunci „parlamentarele“, PSD+PUR (actualul PC), fiind propulsat premier Călin-Popescu Tăriceanu, sprijinit de Alianţa DA (PNL-PD), UDMR şi PUR. Băsescu nu l-a vrut însă pe Frunzăverde în acel Guvern! În campania electorală, între cei doi avusese loc o dispută aprinsă, la un chef ţinut undeva la marginea Reşiţei, iar Băsescu nu putea uita aşa de repede! L-a acceptat ministru abia după doi ani, în plină criză guvernamentală, după îndepărtarea de la Apărare a lui Teodor Atanasiu, pe motiv de urmărire penală. Însă Frunzăverde ajungea la Bucureşti când tocmai apăruseră divergenţe serioase între Tăriceanu şi Băsescu. Rămâne ministru nici măcar 6 luni, până în aprilie 2007, când democraţii sunt înlăturaţi de la guvernare, graţie alianţei în interese comune (din jurul lui Dinu Patriciu) dintre Tăriceanu şi PSD, partid care a ales să susţină din opoziţie un guvern minoritar, fără pedişti. Rămas pe dinafară, Frunzăverde s-a întors la jucăria lui din provincie, dirijând de la Cameră un CJ condus de subalternul său politic Iosif Secăşan. Dar, cu prima ocazie, în toamna lui 2007, a plecat iar din judeţ, candidând pe loc eligibil (deci iarăşi, fără niciun risc!) pentru Parlamentul European.

La Bruxelles, Frunzăverde s-a plictisit repede. În 2008, candidează pentru preşedinţia CJ, în condiţiile în care ştia că nu are cum pierde în faţa (pe atunci) neexperimentatului politician Ion Mocioalcă, PSD, şi a lui Horia Irimia, PNL, partid care la vremea aceea, după „epoca Gavril Soran“, nu putea pune probleme în judeţ alianţei PD-PLD (devenită PDL) şi PSD-ului. Deci Frunzăverde redevine preşedinte al CJ, însă nu ajunge apoi în niciunul din Guvernele Boc, instalate după alegerile din noiembrie 2008.

Încep problemele, apar soluţii de avarie

Atmosfera din preajma alegerilor din 2012 anunţa ieşirea din prim-planul judeţului – pe scena naţională oricum nu mai exista – a lui Sorin Frunzăverde. În 2011 se constituise USL-ul, alianţă parlamentară şi preelectorală, între ACD (PNL şi PC) şi PSD. PDL-ul lui Băsescu era în picaj, toate sondajele indicau victoria USL. Urmau alegerile locale, la care PSD, PNL şi PC aveau să susţină acelaşi candidat pentru alegerea uninominală a preşedintelui CJ. Se anunţase partidul care-l nominalizează: PNL-ul. Iar apoi, şi numele candidatului: Ioan Popa-Tăieţelu! Cu un an înaintea alegerilor, acesta începuse deja să organizeze conferinţe de presă, în care înfiera conducerea PDL a judeţului, a Consiliului Judeţean, pentru starea jalnică în care fusese adus Caraş-Severinul. Nelu Popa lovea sistematic în „echipa Frunzăverde“! Sondajele de opinie arătau tot mai probabilă o înfrângere a PDL-ului în faţa USL, însă aceleaşi sondaje mai spuneau că USL ar obţine un scor mult mai bun dacă ar merge în alegeri cu Marcel Vela candidat la preşedinţia CJ! Dan Radu Ruşanu, coordonatorul zonal al PNL, a înţeles cum stau lucrurile. I-a propus lui Vela să candideze el în locul lui Popa. Vela, însă, primar la Caransebeş, ezita. Şi astfel a apărut mişcarea surpriză: Frunzăverde, aflat în tabăra pierzătoare, a trecut la PNL, aducând cu el şi parlamentarii săi, care aveau să contribuie la debarcarea, prin moţiune de cenzură USL, a Guvernului Boc. Şi astfel, Frunzăverde nu doar că a trecut dintr-o tabără într-alta, ci şi-a asigurat postul de preşedinte CJ, candidând din partea alianţei care oricum câştiga alegerile!

Dar Frunzăverde nu a condus CJ-ul în alianţă cu PSD, aşa cum candidase în alegeri! La scurt timp, şi-a creat o altă majoritate de consilieri judeţeni, fără PSD. Însă apropierea alegerilor prezidenţiale din 2014, care îl dădeau mare favorit pe candidatul PSD Victor Ponta, l-a făcut pe Frunzăverde să fie din nou prudent. Dacă juca totul pe cartea PNL numită Iohannis, risca să rămână în afara jocului în caz de victorie a lui Ponta. „Mesajul lui Frunzăverde Sorin a fost că suntem confortabili cu orice guvern vine, dar că nu se poate să pierdem la scor aşa mare în Turul 1“. Declaraţia făcută în instanţă de secretarul judeţului, Darian Ciobanu, la procesul lui Frunzăverde despre implicarea acestuia în turul 2 al prezidenţialelor, demonstrează că liderul judeţean nu apăsase la maxim pe acceleraţia PNL în turul 1, pentru că altfel ar fi riscat să nu se mai simtă „confortabil cu orice guvern vine“. Agitaţia a început, deci, între cele două tururi de scrutin.

Noile afinităţi politice ale lui Frunzăverde au ieşit şi mai bine în evidenţă după condamnarea penală a acestuia. Înlăturat din (conducerea) PNL, pe motive statutare, Frunzăverde privea cu invidie către celălalt mare partid, care nu renunţă la penalii săi de vârf. Dar aici nu vorbim despre un ageamiu în ale politicii, ci despre un om care ştie să îşi minimizeze pierderile şi să maximizeze şansele de a-şi atinge propriile scopuri. Deci, la alegerile locale din 2016, Frunzăverde „poza“ în apropiat al candidaţilor liberali, însă apropiaţi de-ai săi ajungeau, ca din întâmplare, să candideze împotriva PNL, în special din partea PSD! De altfel, la prima apariţie televizată de după condamnarea la închisoare, la Banat TV, puţin după alegerile locale, Frunzăverde a ţinut să precizeze că se poziţionează în afara politicii. Dar şi că echipa Hurduzeu-Popovici-Bona ar trebui menţinută la conducerea Consiliului Judeţean, în pofida încercărilor liberalului Marcel Vela de a schimba balanţa din CJ în favoarea PNL!

Reîncarnarea unui brand

Ce se întâmplă acum, cu intrarea Doinei Frunzăverde în ALDE şi anunţata candidatură la alegerile parlamentare, nu este o mutare făcută pe nepusă masă. Nimic nu e întâmplător. „Brandul Frunzăverde“ s-a înrolat acum pe faţă alături de cei ce susţin declarat o viitoare guvernare PSD. Victor Ponta, de altfel, şi-a îndemnat recent simpatizanţii să voteze PSD, ALDE sau PRU! Ultimele sondaje de opinie poziţionează ALDE la 5,5-7%. Fiind sondaje comandate de PNL şi USR, deci nu PSD sau ALDE, devine clar că partidul lui Tăriceanu are şanse foarte mari să depăşească pragul electoral de 5%. Intrarea în cursa electorală a Doinei Frunzăverde poate fi încununată de succes, nu neapărat pentru că doamna Frunzăverde ar fi o atracţie pentru electorat, ci pentru că apropiaţii domnului Frunzăverde ar putea fi sensibilizaţi să aducă voturile necesare reuşitei. Şi nu este nevoie de multe voturi, 2-3 procente sunt suficiente! Dacă foştii primari ai PDL-lui condus de Sorin Frunzăverde vor lăsa „de la ei“ nişte voturi unde trebuie, la fel cum s-a întâmplat în toată ţara când Elena Băsescu a candidat ca independentă la europarlamentare, iar „pedeliştii lu’ tata“ au pus umărul, atunci orice e posibil. Or, astfel de foşti primari PDL sunt acum în diferite partide, de la PSD, până la PNL. Ceea ce ar însemna o pierdere de viteză pentru cele două mari partide. Efectele acesteia ar fi cel puţin două.

Primul efect. Dacă ALDE obţine, să zicem, 6% pe ţară, în Caraş-Severin s-ar fi putut afla sub acest scor, ţinând cont de rezultatul de la alegerile locale. Dar cu Frunzăverde alături, dacă prietenii lui Sorin Frunzăverde – sau chiar şi… neprietenii, dar cu datorii „de onoare“ – vor ridica ALDE la 8%, atunci partidul Doinei Frunzăverde s-ar plasa în Caraş-Severin peste media pe ţară, având astfel şanse mari să obţină un mandat de parlamentar la redistribuire.

Al doilea efect. Dacă Doina Frunzăverde va candida la Senat, aşa cum se auzea încă de luna trecută, atunci când Ionela Kovacs, preşedintele ALDE Caraş-Severin, spunea că „nu au existat nici un fel de discuţii cu Doina Frunzăverde“– şi o credem, pentru că listele se decid la centru, deci cu Tăriceanu trebuiau purtate primele discuţii! –, atunci Marcel Vela ar putea avea probleme! Se ştie, Marcel Vela e anunţat cap de listă la PNL pentru Senat. Nu se pune problema ca Vela să ia mai puţine voturi decât Frunzăverde, aşa ceva e chiar imposibil. Însă, dacă PNL va obţine în Caraş-Severin un scor sub media pe ţară a partidului, atunci unul dintre cele două mandate de senatori din judeţ ar putea ajunge, la redistribuire, tocmai la ALDE sau la PMP! Potrivit ultimelor sondaje, chiar la ALDE! Aşadar, o candidatură la Senat a Doinei Frunzăverde l-ar putea afecta în final direct pe Vela!

Contraefectul. Situaţia aceasta este însă cu dus-întors. PNL-ul cu Vela cap de listă la Senat are şanse reale să scoată în judeţ un scor peste media PNL-ului naţional. Ceea ce ar face fie ca Doina Frunzăverde să nu prindă mandatul la redistribuire, fie să-l prindă, însă în dauna PSD! Am avea atunci în Caraş-Severin senatori PNL şi ALDE! L-ar deranja acest lucru pe liderul social-democrat Mocioalcă? Păi, Mocioalcă e sigur de mandatul lui la deputaţi, unde coeficientul electoral e undeva la 1/5 din voturi, deci fără emoţii pentru capii de liste de la PSD şi PNL, partide care nu pot face sub 20%. Întrebarea care se pune e: chiar credeţi că Mocioalcă s-ar supăra dacă Frunzăverde ar intra în Senat? Mocioalcă este un domn, mai ales dacă în joc e o doamnă. O primă doamnă pe listă.