E oficial: Caraş-Severinul, în fruntea țării! La şmecherii politice!

Greu mai poate fi găsit vreun domeniu cu care judeţul Caraş-Severin se poate făli. Industria, agricultura, serviciile, turismul – toate sunt la pământ! Până şi performanţa sportivă este cvasiinexistentă, noroc cu excepţiile datorate unor frumoşi nebuni care se zbat pe cont propriu. La un capitol, însă, Caraş-Severinul e imbatabil. La şmecheria politică!

Expert Forum a lansat, în a doua decadă a lunii iulie, raportul de monitorizare a alegerilor locale din 2016. Printre multe altele, EFOR a analizat datele referitoare la potențiala migrație a alegătorilor, care au obținut vize de reședință sau domicilii noi, în perioada aprilie – iunie 2016, înaintea alegerilor locale. Astfel, au fost calculate procentajele pe care l-ar reprezenta noii veniți în aprilie-iunie 2016 (an electoral) şi aprilie-iunie 2015 (an neelectoral) raportate la populația care exista în aceste localități în 2011.

Un judeţ de top. La migraţie preelectorală!

În mod surprinzător, Caraş-Severinul este cel mai nominalizat judeţ în topul anomaliilor preelectorale din anul 2016! Din cele 24 de comune, depistate la nivel naţional, cu creşteri semnificative ale populaţiei cu drept de vot, cinci sunt din Caraş-Severin: Brebu Nou, Zorlenţu Mare, Fîrliug, Brebu, Văliug. Pe locul al doilea se situează judeţul Hunedoara, cu patru comune, urmat de judeţe cu câte două comune – Timiş, Mehedinţi, Teleorman, Tulcea, Sălaj, respectiv judeţe în care migraţia suspectă s-a produs într-o singură comună.

Cele mai mari procentaje în preajma alegerilor din 2016 se regăsesc la Secaș (Timiș) – 70.0% din totalul populației, Brebu Nou (Caraș-Severin) – 34%, Zorlențu Mare (Caraș-Severin) şi Bunila (Hunedoara), cu câte 25%. Celelalte trei comune cărăşene intrate în top figurează cu cifre aparent modeste: Fîrliug – 14%, Brebu – 12%, Văliug – 10%.

Comparativ cu procentajele din perioada similară a anului precedent, neelectoral, respectiv aprilie-iunie 2015, în 2016 creşterile au atins cote uriaşe ale nesimţirii în Zorlenţu Mare, unde au fost de 25 de ori mai mari, şi în Fîrliug de 14 ori! „Doar“ de 5 ori mai mari s-au consemnat creşteri în Văliug, de 4,2 ori în Brebu Nou şi de 2,4 ori în Brebu.

Evident, se pune întrebarea dacă aceste scoruri ale migraţiei electorale puteau influenţa rezultatele finale ale alegerilor locale. La fel de evident, răspunsul este afirmativ. Da, alegerile au putut fi astfel mistificate! Deoarece ne este aproape imposibil să evaluăm implicaţiile fiecărei migraţii comunale asupra voturilor exprimate pentru consiliile locale sau cel judeţean, ne vom referi în cele ce urmează doar asupra potenţialelor efecte asupra alegerii primarilor din acele comune.

Unde, cine, cât a furat?

În doar una dintre unităţile administrativ-teritoriale locale cu migraţii, câştigătorul ar fi fost cu siguranţă acelaşi: Ioan Buda (PSD), la Brebu Nou, pentru că a fost unicul candidat la funcţia de primar! A fost ales cu 98 de voturi din 98 valabil exprimate! Dar în aprilie-iunie, în Brebu Nou au apărut oficial 41 de cetăţeni noi cu drept de vot! O posibilă „armată electorală“ cu efect descurajant pentru eventualii adversari ai acesteia! Să fi fost acesta motivul rămânerii în cursa pentru primărie a unui singur candidat? Numai ipoteticii contracandidaţi ai pesedistului ne-ar putea oferi răspuns la această nevinovată întrebare.

În celelalte comune, se pot face interpretări mult mai aplicate. La Văliug, Gheorghe-Sorin Blaga (PNL) l-a învins pe Marius Bălean (PSD) cu 210-158 (voturi), diferenţa însemnând 9,6% din totalul voturilor exprimate. Aşadar, 52 de voturi i-au despărţit pe competitori, în condiţiile în care, în scriptele de alegători din comună, în aprilie-iunie 2016 au apărut 72 de nou-intraţi. Poate că o mare parte dintre aceştia au votat cu Bălean, dar dacă a fost invers?

Cam la fel au stat lucrurile şi în Fîrliug. Ioan Borduz (PSD, fost PDL, via PNL, cu „echipa Frunzăverde“) a adunat 598 de voturi, cu 183 mai multe faţă de cele 415 ale Elenei-Adriana Sărăor (PMP). Dar în Fîrliug, migraţia de ultimă oră s-a ridicat la 275 de suflete! Cine a jucat (mai) murdar aici – iar nu ştim! Ceea ce ştim însă este că în Fîrliug vor fi organizate alegeri anticipate! Prefectul Florența Albu a semnat ordinul prin care mandatul de primar al comunei Fîrliug obținut de Borduz încetează înainte de termen, având în vedere condamnarea la închisoare (cu suspendarea executării pedepsei), pentru fapte de corupţie.

În Brebu, rezultatul final a fost extrem de strâns, 404-398, deci doar 6 voturi în favoarea lui Viorel Mitea Roşca (PSD), în disputa cu Elena Vetrilă (PNL). Şase voturi diferenţă, însă 137 de noi persoane cu drept de vot înregistrate în aprilie-iunie 2016! Aici, mai degrabă, competiţia a avut două reprize: una, legală, de convingere a localnicilor să voteze fie cu PSD, fie cu PNL, cealaltă, de a înregimenta comunal mai mulţi migranţi decât adversarul politic!

Concluzia este identică şi în cazul alegerilor din Zorlenţu Mare. Turismul electoral a atins cote comparabile cu acelea din Fîrliug, fiind înregistrate 254 de proaspete achiziţii în ale dreptului de a vota în comună. Express de Banat a scris în ziua alegerilor despre scandalurile din ziua votării, despre întreruperea repetată a procesului electoral pe motiv de epuizare a buletinelor de vot. La numărătoarea finală, nu a ieşit însă câştigător fiul fostului primar, Ion-Marius Işfan (PNL), acuzat atunci că ar fi fost principalul beneficiar al traseismului electoral, ci Martin Cornea (PSD), scor final 437-449, deci 12 voturi în plus pentru pesedist.

Cele cinci comune cărăşene au ieşit în evidenţă datorită analizei EFOR realizate pe cifrele înregistrate în aprilie-iunie 2016. Dar nu scrie nicăieri că un primar prevăzător, care preferă să-şi facă iarna car, nu putea să ofere vize de flotant înainte de aprilie 2016. Dacă a făcut-o în februarie sau martie 2016, a trecut pe sub radarul EFOR! Omul a fost deci reales, profitând poate de acelaşi mecanism al turismului electoral, fără a fi însă bătător la ochi! Dar despre astfel de „băieţi deştepţi“, numai de bine! Aşa-i?

Nici în cazul de la Zorlenţu Mare, nici în cel de la Fîrliug sau Brebu, ca de altfel nicăieri în Caraş-Severin, autorităţile judeţene, electorale sau poliţieneşti, care trebuiau să asigure buna desfăşurare a alegerilor din 5 iunie, nu au constatat cazuri de viciere a rezultatelor finale. Devenit judeţul cu cele mai multe comune în care migraţia preelectorală a atins cifre alarmante, Caraş-Severinul rămâne, totodată, un judeţ curat, în care politica se face în litera şi spiritul legii. Nouă, alegătorilor, nu ne rămâne decât să mulţumim din inimă partidului. Sau partidelor, că trăim în democraţie.