Cimitirul medieval al Caransebeșului! Alte 20 de schelete umane au fost descoperite în centrul orașului! [FOTO/VIDEO]

Scheletul de 500 de ani, descoperit de arheologi în centrul Caransebeșului, nu este singurul. Istoria orașului se încăpățânează să ne dezvăluie trecutul creștin al orașului de pe Timiș și Sebeș. 20 morminte au fost descoperite de cercetătorii muzeului din Caransebeș, toate din jurul anilor 1600, directorul muzeului, dr. Adrian Ardeț, fiind convins că vor mai fi găsite astfel de morminte, când vor continua săpăturile la un nivel mai adânc de 3 metri.

Episcopul Caransebeșului, prezent la ruinele din Centrul Civic la invitația conducerii muzeului, ne-a declarat că la finalul cercetării arheologice toate osemintele vor fi îngropate în cimitirul istoric Sfântul Ioan Botezătorul, când va fi oficiată o slujbă religioasă specifică.

„Această descoperire arheologică întărește ideea că biserica medievală din centrul Caransebeșului a fost ortodoxă și se pare că a fost distrusă de austrieci în 1695. Sper ca în jurul acestor ruine să nu apară noi clădiri care să umbrească trecutul acestui oraș. Nu este nimic întâmplător, peste veacuri chiar lângă biserica medievală să fie ridicată Catedrala Episcopală Ortodoxă. Într-adevăr ne bucurăm că orașul Caransebeș a fost cel mai puternic centru românesc din tot Banatul, pentru că știm că Banatul de Lugoj-Caransebeș a avut o altă istorie decât Banatul de Timișoara, când vorbim de stăpânirea turcească sau austriacă. După ce săpăturile arheologice se vor finaliza, toate osemintele vor fi reînhumate cu mare grijă în cimitirul istoric al Caransebeșului”, ne-a declarat Episcopul Caransebeșului PS Lucian.

„Descoperirea aceasta mă face să cred că suntem în cimitirul medieval al Caransebeșului. Până acum am descoperit 4 nivele de înmormântare. Ele continuă în jos, suntem la 3 metri adâncime și cred că continuă până la 5 metri. Am găsit 20 de schelete. Am găsit și o monedă de argint perforată la un mormânt de copil, pe care îl datăm la 1658, fiind printre ultimele înmormântări, copilul orientat cu capul către apus și picioarele la răsărit, orientare de tip creștin răsăriteană. Moneda este nelipsită de la înmormântările creștine, mai ales răsăritene, mâinile sunt pe piept la toți, femei, copii, bărbați”, ne-a declarat directorul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, dr Adrian Ardeț.

Fiind la adâncime mormintele, problema principală a arheologilor este să nu fie distruse în momentul ridicării scheletelor în vederea cercetării aprofundate. Potrivit directorului Ardeț, se va aștepta ca pământul lutos să fie uscat pentru a fi ridicate, făcând totodată apel la spiritul civic al trecătorilor pentru a păstra zona curată, pentru că la primul schelet descoperit s-au găsit cutii de bere aruncate.

„Înmormântările au foarte puțin inventar. În secolele XIV-XV sunt puține inventare ale populației de aici. Caransebeșul a fost cel mai important centru românesc comercial, în Evul Mediu din Banat. A avut o nobilime românească, care nu a fost asimilată de către regalitatea maghiară. Noi aici avem înmormântări toate orientate spre răsărit. Există anumite ipoteze că această biserică a aparținut franciscanilor. Dar ea este construită în 3 etape: prima – zona altarului, care a fost mai mică, a II-a s-a dezvoltat în secolul al XVI-lea, la care s-a adăugat și sacristia, la a II-a parte s-a adăugat partea franciscană, doar că nu s-au găsit oseminte de natură franciscană. Teoria mea este că a fost în prima parte o biserică bizantină, în jurul căreia s-a format un cimitir. După venirea regalității maghiare, este firesc ca în secolele XV – XVI să se dezvolte istoria modernă a Caransebeșului, cu distrugerea turcească de la 1738, distrugerea și groapa comună de la 1788, când s-a dat foc, construcțiile de la 1800 făcute de austrieci”, ne-a mai adăugat directorul Adrian Ardeț.