Conducerea Asociației Crescătorilor de Bovine din comuna cărășeană Lăpușnicel este acuzată de desfășurarea unor activități care ies din sfera legalității și merg chiar spre fapte penale. O sesizare anonimă a ajuns la diverse instituții județene și la redacțiile de presă.
În documentul care a ajuns și la redacția Express de Banat, Asociația Crescătorilor de Bovine din Lăpușnicel este acuzată că lucrează la curățarea izlazului comunal cu muncitori fără forme legale de angajare, cu minori și fără să respecte normele legale privind siguranța la locul de muncă. În fapt, acuzele sunt adresate direct președintelui acestei asociații, Pavel Străinescu.
La primăria din comună, sesizarea adresată unor instituții precum Inspectoratul Teritorial de Muncă al județului Caraș-Severin sau direct la București la Ministerul Muncii nu a ajuns, dar acuzațiile cuprinse în ea sunt cunoscute. Autorul, deși a dorit să rămână anonim, ar fi cunoscut. Viceprimarul Nicolae Străinescu spune că la Asociația al cărui membru este și el alături de alți 59 de concetățeni nu sunt probleme precum cele semnalate. ,,Cel care a trimis hârtia aia nu poate fi decât un om de rea credință, cineva care are o nemulțumire și vrea să facă rău. La izlaz, de anul acesta lucrează cu rândul membrii asociației, fiind luată în adunarea generală a membrilor decizia de a nu mai angaja o firmă străină și banii să rămână tot în comună”, a menționat viceprimarul din Lăpușnicel, contactat de Express de Banat după o încercare eșuată de a lua legătura și cu primarul localității.
Pășunea, împărțită între asociație și crescători individuali
Sunt circa 270 de hectare de izlaz în administrarea Asociației Crescătorilor de Bovine, suprafață pe care pășunează 200 de bovine ale membrilor. Suficient teren pare să fi rămas și pentru ceilalți deținători de bovine din satele aparținătoare comunei. Circa 1 hectar pe cap de animal a fost repartizat pentru cei care au dorit să se constituie în persoane fizice și să nu pășuneze la comun animalele.
La lucrările de întreținere de pe suprafața revenită asociației sunt angrenați în aceste zile mai mulți sau mai puțini oameni, în funcție de necesități și de disponibilități, ,,după cum pot oamenii”, a subliniat Nicolae Străinescu, care a ținut să precizeze și faptul că nu se pune problema să se lucreze cu minori. Cât privește activitatea celorlalți, se ține o evidență zilnică într-un carnet al zilierilor, care cuprinde declarații pe propria răspundere și alte documente cerute de lege. ,,Poate ITM-ul să vină la orice oră, că nu găsește nicio neregulă”, ne-a spus cu siguranță în glas viceprimarul din Lăpușnicel.
A chemat cineva ITM-ul?
Inspectorii de muncă vor cerceta sesizarea primită pe adresa instituției, chiar dacă vine din partea unei persoane anonime și nu se încadrează în modul de operare al ITM-ului, ne-a declarat purtătorul de cuvânt Mihaela Aga. Elementele care ar putea constitui abateri de la legislația muncii sunt numeroase, chiar și pe pășune, însă elementul care a înclinat balanța înspre demararea unei acțiuni de control este posibilitatea ca la muncă să fie folosiți copii minori, cu vârsta sub 16 ani, fără acordul scris al ambilor părinți sau al tutorelui legal, necesar la tinerii de peste 15 ani care doresc să presteze o activitate remunerată. Inspectoratul de muncă ia în serios toate acuzațiile de folosire a minorilor, a precizat reprezentanta instituției cărășene care a mai adăugat că, de la începutul acestui an, nu a fost depistat nici un copil sub 15 ani la muncă. A fost însă descoperit un abuz în numărul orelor de muncă prestate de un tânăr. Legea stipulează în mod clar că un minor nu poate fi obligat să lucreze mai mult de 6 ore pe zi, 30 de ore pe săptămână, pentru o remunerație egală cu programul obișnuit de opt ore.
Desigur, rezultatul acțiunii la Lăpușnicel al inspectorilor de muncă va fi făcut public și, cum fum fără foc nu ,,prea” există… toată lumea e interesată de el!
O problema artificiala si absolut fara merit.Mult mai bine ar fi sa fie urmarite cazurile reale si periculoase;asa cum ar fi nelegiuirile anumitor primari.Ma gandesc la cazul Pavel Verindean din Prigor,care a luat mita, a fost condamnat si inca se mai lauda a fi “primar”.Astea sunt cazurile care ar trebui strasnic urmarite.Cazurile celor care,la fel ca Pavel Verindean,au cautat si cauta sa macelareasca spatiul Banatului montan.