Victor Socaciu, ultimul colind! Drum lin în lumină, Maestre!

Victor Socaciu, cantautor de muzică folk şi realizator de emisiuni de radio şi televiziune, care a pătruns în sufletele românilor prin erudiţia şi devotamentul său, a luat calea eternității…

Respectat muzician, dar şi politician şi apoi diplomat, a pierdut lupta cu moartea la Spitalul „Carol Davila” București, după ce încă din luna septembrie starea sa de sănătate se agravase.

L-aș putea prezenta în cuvinte simple: tatăl îl voia fotbalist, mama îl voia fericit.

Era generos, rafinat și sensibil așa cum a fost dintotdeauna, pentru că atunci când îi rostim numele o facem cu emoție și prețuire.

Născut pe 14 ianuarie 1953 la Brașov, Victor Socaciu a provenit dintr-o familie de oameni simpli, dar „foarte deschiși”, după cum spunea chiar artistul în biografia sa, unde a mărturisit că era atât de impresionat de romanțele pe care i le cântau părinții săi, încât se ascundea sub masă și plângea – chiar dacă nu înțelegea ce însemna o iubire trecută.

„Atracția mea față de folk a început în anul 1972, când l-am auzit la radio pe Mircea Florian cântând. El a fost cel care mi-a atras atenția asupra folkului autohton.”

Despre regretatul Victor Socaciu, camaradul său de-o viață, Cristian Buică ne-a mărturisit cu lacrimi în glas: „Sunt răvășit, pur și simplu răvășit… Știam că are probleme de sănătate, dar nu mi-am imaginat niciodată viața fără el. Mi-a fost ca un tată, mi-a fost sfătuitor, prieten, totdeauna alături… Este o mare pierdere pentru muzica folk românească și pentru noi, prietenii lui. Dumnezeu să-l odihnească!”

Victor Socaciu avea 68 de ani, era părinte și bunic.

„O inimă mare a încetat să mai bată. Un suflet nobil s-a ridicat la cer. Anunțăm cu nemărginită durere stingerea din viață a celui care a fost soț, tată, bunic, un artist de geniu și un simbol al dragostei de neam: Victor Socaciu. Dumnezeu să-l primească în Împărăția Sa alături de cei drepţi!”, a transmis fiica artistului, Ana-Maria Socaciu, pe pagina sa de socializare.

Mi-e foarte greu să scriu la trecut despre Omul Victor Socaciu… dureros de greu să-i ascult muzica, dar și mai greu să uit întâlnirile cu domnia sa, prietenia și aristocrația sa…

Poate că inima sa bună a plecat acum, de Crăciun, să le cânte celor plecați singuri și uitați, celor care au scris cu propriul sânge istoria acestei țări pe care Victor Socaciu a iubit-o atât de mult…

„Ceea ce trebuie să ne definească pleacă din interiorul nostru şi trebuie să-l afirmăm. Omul şi destinul lui sunt la pachet dăruite de Dumnezeu”, afirma artistul Victor Socaciu… Omul și destinul său au încheiat astăzi călătoria prin această lume… reîntregește Cenaclul Flacăra în Lumina unei lumi fără de dor, fără de suferință și lacrimi… toate acestea ne-au rămas nouă prin fiecare cântec ce ne invită să ne gândim la ultimul ceai pe acest pământ… Până atunci, menestrelul Victor Socaciu ne rămâne lângă inimă, undeva de unde ghearele răului nu-l mai pot lua…

Drum lin, maestre!

Autor: Anca Bica

• Tweet
• Pin It