Unul din cinci tineri cu vârsta între 20 și 34 de ani nu lucrează! „Aici este cu adevărat deficitară guvernarea PSD-ALDE!”

1000x100 (2) untitled design set 970x90 px

Deputatul liberal Marilen Pirtea anunță faptul că, potrivit Eurostat, România ocupă a patra poziție în ierarhia statelor membre ale Uniunii Europene pe 2018, în ceea ce privește statistica persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de ani care nu sunt nici angajate şi nici în formare profesională. 

România se încadrează, din acest punct de vedere, în culoarul sudic al țărilor UE. Valori mai mari, la acest indicator, au înregistrat doar Italia (28,9%), Grecia (26,8%) şi Bulgaria (20,9%), iar imediat după România în ierarhie apar Slovacia (20%) şi Spania (19,6%). Distribuția pe genuri a acestui segment de resurse tinere arată faptul că în cazul bărbaţilor 20-34 NEET suntem foarte aproape de media europeană (doar +0,6 puncte procentuale față de medie, care este situată la 12,2%), cu o diferență mare în cazul femeilor 20-34 NEET (o medie cu +8 puncte procentuale mai mare în România față de media media UE, care este situate la 20,9%). Datele arată o tendință evidentă de dezavantajare a tinerelor 20-34 de ani, în subsidiar se pot găsi chiar și tendințe de discriminare a acestora, în prima etapă a parcursului lor educațional și profesional, un semnal deosebit de îngrijorător, care influențează direct și tendința demografică negativă din România – declinul demografic fiind legat și de autopercepția viitoarelor mame față de evoluția lor educațională și profesională”, subliniază liberalul Marilen Pirtea, coordonator al Comisiei de Educație a PNL.

De asemenea, acesta nu este deloc optimist în privința evoluției acestui fenomen, susținând faptul că ar putea fi generată o creștere a tinerilor cu vârste între 20-34 de ani care nu contribuie în niciun fel la dezvoltarea proprie sau la cea a societății: „Ieșirea din acest culoar al eșecului integrativ al tinerilor 20-35, manifestat în rândul țărilor Estului și Sudului Europei, nu se va realiza în România pe calea evoluției naturale. Dimpotrivă, dacă politicile publice ale instituțiilor noastre cu responsabilități în educație și muncă nu vor propune activarea mai multor proiecte și măsuri de integrare, este previzibilă o creștere a ponderii tinerilor 20-34 care nu lucrează și nu se află în niciun ciclu de educație sau training. Este adevărat, companiile private, mai ales companiile internaționale care au deschis în România capacități mari de producție, au avansat câteva exemple de bună practică pentru mobilizarea prin centre pilot de reorientare și integrare profesională chiar tinerii aparținând categoriei 20-34 de ani NEET, în care au focalizat chiar oportunitatea de a-i readuce spre învățare și mai apoi spre un loc de muncă pe cei interesați. Dar nu se poate atenua prin inițiativele private întreaga amplitudine a acestui fenomen negative de absenteism al tinerilor în fața vieții profesionale”, adaugă Marilen Pirtea.

1000x100 (4)

De asemenea, guvernarea deficitară PSD-ALDE joacă un rol major în această situație îngrijorătoare care, în loc să propună măsuri specifice pentru soluționarea acestor reale probleme, care să prevadă reinserția socială și profesională a tinerilor, lansează măsuri populiste și împovărătoare pentru bugetul public al anilor viitori, concluzionează liberalul Marilen Pirtea.

/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/