Un titlu care cere clickuri!

Titlu pe www.digifm.ro: Ministrul Anisie a găsit soluția pentru elevii fără curent electric. Vor învăța de la televizor. Cu toată raţiunea şi tot calci în păcat: dai click să vezi ce şi cum. Fără să vrei, îţi încolţeşte în minte indignarea şi dubiul: Hai mă, chiar aşa?!

În ciuda titlului, site-ul ne oferă onest şi netrunchiat răspunsul doamnei ministru: Cu toții am stat acasă și am desfășurat cursurile în sistem online. Acolo unde nu a existat această posibilitate unitatea de învățământ a asigurat materiale de lucru [subl. m. – E. C.] pentru copii, în așa fel încât să continue învățarea. Mai mult decât atât, Ministerul Educației a realizat în parteneriat cu Televiziunea Română programul „Teleșcoala”, prin care am continuat pregătirea elevilor pentru examenele naționale.

Pe scurt, răspunsul a fost dat. Simplu, în câteva rânduri. Accentul însă a fost deplasat intenţionat de pe informaţia ce are în centru sintagma materiale de lucru pe ideea următoare, coagulată în jurul Teleşcolii. S-a creat un titlu. Dincolo de asta, ideea centrală a fost ignorată, ştirea care s-a rostologolit catastrofal în toate mediile comunicaţionale fiind o trunchiere a mesajului. Scopul? Nu-i treaba mea. Scopul scuză mijloacele, poate. Scopul nu poate însă funcționa drept scuză pentru excluderea intenționată a unui fragment important dintr-un răspuns, fie el mesaj de politician.

Totuși, admit că această năzbâtie etică are un fundament: un banal conector clișeic. Mai mult decât atât – ne învață gramatica și orice instrument normativ – adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte. Sinonim cu darămite, conjuncție cu un oarecare iz popular, sau cu obișnuitul și cameleonicul dar, conectorul mai mult decât atât depășește puterea unei locuțiuni obișnuite precum pe deasupra, în afară de. 

Organizaţi, atenţi la discurs (văzut ca întreg), precum şi la fragmentarea logică şi atentă, la paragrafe, la reluare şi la accentuare, englezii folosesc frecvent moreover pe post de conector discursiv, pe post de legătură între paragrafe, între idei. E vorba de coeziune: aliatul reţinerii ideilor şi al legăturilor strânse dintre idei, al unităţii textului. E extraordinar să împrumutăm stilul: să gândim pe paragrafe, să facem trimiteri şi să întărim idei. Doar că e important să folosim conectorul adecvat şi să-l introducem în discurs la momentul adecvat. Potrivirea formală… aceeaşi pledoarie a mea pentru atenţia la formă! Banalul cum transmit ceva.

Concluzia: s-a răspuns la întrebarea ce se întâmplă cu elevii care nu au curent electric, dar s-a continuat, s-a plusat, s-a prea formalizat, internaţionalizat. 

Iată ce poate face un conector, un element despre care se învaţă la gramatică! Ei bine, oamenii pot învăţa şi din greşelile altora; iar ca astfel de greşeli să nu ajungă poveşti (ori ştiri!) poate că n-ar fi rău să ne (re)gândim la gramatică – un instrument atât de util! Stăpânirea gramaticii nu trebuie să fie un obiectiv, ci un mijloc prin care să ne atingem obiectivele.

Dacă un conector are funcţia de a asigura coeziunea unui text, fiind o piesă cu ajutorul căreia se stabileşte o legătură, presa ar trebui să asigure coeziunea unei societăţi şi să fie piesa de legătură dintre autorităţi şi societate. Este?

P.S. Un titlu care cere şi comentarii.

• Tweet
• Pin It