Tradiții și obiceiuri de Crăciunul pe rit vechi

Conform calendarului gregorian, majoritatea planetei a sărbătorit deja atât Nașterea Domnului, cât și trecerea în noul an. Dacă până nu de mult unii s-au înfruptat cu tot felul de bucate alese, preparate din cărnuri de tot soiul, așezate cu grijă pe masa de Crăciun, alți 200 de milioane de creștini ortodocși, care se ghidează după calendarul Iulian (decalat cu 13 zile), se află încă în perioada de curățire spirituală și trupească, pregătindu-se astfel de sărbătoarea Nașterii lui Iisus Hristos pe rit vechi.

Clisura Dunării se pregătește din nou de sărbătoare. Dacă Moș Crăciun a trecut deja pe la casele românilor, a venit momentul ca emoția așteptării lui să-i cuprindă și pe micuții sârbi (o altă etnie importantă în zona de Clisură, pe lângă români, greci, rromi și nemți). Referitor la tradițiile și obiceiurile practicate în preajma Nașterii Domnului în comunitățile sârbești, am stat de vorbă cu Slavoliub Branisavlevici, președintele Organizației Locale a Uniunii Sârbilor din Radimna, dar și cu Tomislav Popovici (coordonator cultural și fondator al ansamblului de obiceiuri și tradiții „Sveti Nikola” Radimna. Acesta din urmă a dezvăluit pentru expressdebanat.ro câteva dintre datinile practicate în satul natal, Radimna, cu ocazia celebrării Crăciunului după calendarul Iulian.

Semnificația stejarului în Ajunul Crăciunului!

Data de 6 ianuarie corespunde cu Ajunul Crăciunului sârbesc, „una dintre cele mai frumoase și-ndrăgite sărbători ale noastre. În acest sens, primul și unul dintre cele mai importante lucruri care se obișnuiește în comunitate se referă la trezirea membrilor familiei, dis de dimineață (mai devreme de răsăritul soarelui), urmând ca cel mai bătrân și cel mai tânăr membru al familiei, de sex masculin, să plece în pădure sau deasupra satului (cum e cazul Radimna) pentru a aduce faimosul brad al sârbilor: stejarul (Badnjak). Doborârea acestuia ar trebui făcută din trei mișcări, iar așchiile care rămân sunt puse în buzunar și aduse acasă împreună cu Badnjak-ul, care, până seara, rămâne în curtea casei”, povestește cu emoție Popovici.

Seara, după ce colindătorii au trecut, vestind Nașterea lui Iisus, pe la fiecare casă, familiile se pregătesc de cină, unde urmează continuitatea obiceiului stejarului. Astfel, cu sacul de baie în spate și cu stejarul în mână, cel mai vârstnic membru al familiei este așteptat în pragul ușii de către mamă sau bunică motivând că vine s-aducă noroc și prosperitate. Apoi, fiecare membru, pleacă în șir prin fiecare odaie, împrăștiind paiele, inclusiv prin grajd, cocină sau prin poiată, în ideea belșugului și al bunăstării casei. Odată împrăștiate paiele, prin toată casa, stejarul este aruncat în foc, iar familia cinează pe podea, nu la masă, pentru ca toate dorințele să se-ndeplinească. Printre bucatele pregătite la cina de Ajun se numără: plăcinta de dovleac, fasolea de post, peștele etc.

Prima zi de Crăciun și faimoasa cesniță (lipie)!

În prima zi de Crăciun, bărbații se pregătesc să meargă la biserică, în timp ce femeile se-ndeletnicesc cu pregătirea bucatelor și, mai ales, a tradiționalei lipii. Despre lipie, povestește Popovici, „aceasta se prepară doar din făină, apă și untură, fără niciun alt adaos. Înainte de a o pune în cuptor, în cocă se obișnuiește să se pună un bob de grâu (semn al încolțirii, al fericirii), un bob de porumb (reprezentând sănătatea) și un bănuț (semnul prosperității economice pe tot parcursul anului)”.

De asemenea, pe masa de Crăciun nu se vor servi niciodată preparate din carne de pui, deoarece, se consideră că, în momentul în care puiul scurmă prin curte, trăgându-și piciorul în spate, acest lucru înseamnă regres.

Totodată, nu este indicat ca în prima zi de Crăciun oamenii să plece în vizită, lucru care ar însemna dezbinarea familiei. Să nu uităm nici de tradiționalul salut cu: „Hristos se rodi!” (Hristos s-a născut) și răspunsul pe care ar trebui să-l dăm: „Vaistinu se rodi!” (Adevărat s-a născut).

În încheiere, mai punctează coordonatorul cultural, „dacă, în această perioadă, obișnuim să trimitem felicitări, acestea trebuie neapărat să conțină următorul mesaj: «Mir Bozji, Hristos se rodi» (Pace dumnezeiască, Hristos s-a născut)”.