Tone de alimente în coșul de gunoi! Risipa alimentară, un semnal de alarmă pentru întreaga populație

În timp ce unii mor de foame la propriu, 350 de milioane de tone de alimente bune sunt irosite în fiecare an. O serie de informații utile și practice pentru toți cei interesați să contribuie la rezolvarea acestei probleme sunt puse la dispoziție de reprezentații Direcției de Sănătate Publică Caraș-Severin.

Sărbătorită în peste 150 de ţări, Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare este marcată și în România. Ziua de 16 octombrie a fost în atenția reprezentanților Direcției de Sănătate Publică Caraș-Severin, aceștia vorbind despre risipa alimentelor din țară și nu numai.

Directorul DSP, Dan Miloş, purtătorul de cuvânt DSP, Daniel Botgros și asistent medical principal specialitatea igienă și sănătate publică, Speranţa Ponoran, au prezentat statisticile deloc îmbucurătoare cu privire la risipa alimentară și efectele implicate. „Importanța acestui subiect va continua să crească, în special având în vedere nevoia de a hrăni o populație mondială aflată în creștere. Estimările actuale indică faptul că, la nivel mondial, în jur de o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt irosite sau pierdute, ceea ce generează importante costuri economice și de mediu”, ne spune asistent DSP, Speranţa Ponoran.

Cu o importanță din ce în ce mai mare pe agenda publică și politică din ultimii ani, într-o lume în care 850 de milioane de oameni sunt subnutriți (FAO 2012), mai mult de 350 de milioane de tone de alimente bune sunt irosite în fiecare an.

Contrastul dintre nivelurile deșeurilor alimentare din diferite regiuni ale lumii este puternic, putem spune, chiar incredibil. În Africa subsahariană, deșeurile alimentare/persoană este mai mic de 10 kg/an. De la 10 kg/an, acestea se ridică și ajung la media de 110 kg/an – de peste 10 ori mai mare decât cea a regiunilor sărace.

În grafica de mai jos este prezentată risipa alimentară la nivel global pe țări (kg/persoană), conform statistica.com.

Risipa de hrană – toate alimentele produse pentru consumul uman care se pierd sau sunt aruncate pe traseul parcurs, de la locul de producție până în farfurie, este cuantificată și aceasta în toată lumea. Iată topul țărilor în care se risipește mâncarea și pe ce loc se află România. Pe primul loc se află Regatul Unit, care aruncă 14 milioane tone de mâncare, anual. Locul al II- lea este ocupat de Germania, unde în fiecare an 11 milioane de tone de alimente sunt aruncate. Pe locul 3 se află Olanda, urmată de Franța pe locul 4, unde aproximativ 10 milioane de tone de alimente sunt fie aruncate, fie pierdute, cu pagube de 16 miliarde de euro/an. Urmează Polonia, Italia, Spania, Belgia, România și Suedia. Așadar, România este pe locul 9 din 10 în clasament.

În condițiile în care peste 4,5 milioane de români au dificultăți în procurarea hranei zilnice, în țara noastră se aruncă în fiecare an 2,55 milioane de tone de mâncare.

„Paradoxal, o parte dintre români știu că principala problemă este cantitatea de mâncare cumpărată. 39% dintre respondenții unui studiu cred că ar putea reduce risipa estimând corect alimentele de care au nevoie, 34% și-ar dori să poată colecta selectiv deșeurile alimentare pentru a le putea recicla, iar 15% cred că le-ar putea valorifica”, subliniază reprezentatul DSP, Speranţa Ponoran. Aceasta a vorbit și despre siguranţa alimentaţiei, întrucât bolile transmise prin alimente duc anual la decesul a două milioane de persoane, din care o proporţie însemnată sunt copii: „Alimentele pot conţine bacterii, virusuri, paraziţi sau substanţe chimice care sunt responsabile pentru peste 200 de maladii, de la boala diareică acută şi până la cancer. Apare un ciclu vicios între bolile digestive şi malnutriţie, ce afectează în primul rând sugarii, copiii mici, vârstnicii şi persoanele cu alte patologii”.

În concluzie, într-o lume în care unii sunt bogați, alții sunt săraci, unii n-au ce mânca, alții cumpără în exces, ar trebui să fim cu toții chibzuiți când vine vorba de cumpărături. „Păstrați un frigider sănătos, planificați-vă cumpărăturile, verificați datele de pe ambalaj, serviți în farfurie cât considerați că mâncați și donați ce nu mâncați!”, ne sfătuiesc reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Caraș-Severin.

• Tweet
• Pin It