Planuri noi pentru atragerea turiștilor în zona Tibiscum. Administrația sitului arheologic vrea să amenajeze zona, astfel încât să pară desprinsă din realitatea vremurilor trecute.
Primii coloniști veniţi la Tibiscum, în anul 106, au dezvoltat așezarea, aducând-o la stadiul de cetate fortificată și, mai târziu, municipiu. Aici au fost aduși arcași din Siria, iar dacii au fost duși în Britania sau în alte provincii ale Imperiului Roman. Familiile lor au venit aici, la Tibiscum și au construit cea de-a doua așezare ca mărime după Sarmisegetuza.
Deși poate fi vizitat zilnic de către turiști, o dată în an muzeul din Caransebeș organizează Ziua Porților Deschise la Tibiscum, cel mai important parc arheologic din vestul României, pentru a aduce în atenția celor interesați de istorie și arheologie importanța ruinelor de la Jupa și potențialul turistic pe care-l oferă situl arheologic Tibiscum.
Potrivit directorului Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, Adrian Ardeț, coordonatorul lucrărilor de cercetare arheologică la Tibiscum din 2012 încoace, instituția de cultură intenționează să recondiționeze o casă de pe strada principală a coloniei și să o deschidă publicului, pentru a putea înțelege cu toţii cum trăiau oamenii în acele vremuri, cum se gospodăreau și cum efectuau comerțul direct pe linie cu Ulpia Traiana Sarmisegetuza.
„Soldații intrau în stagiul militar la 18 ani și nu aveau voie sa se căsătorească cât timp efectuau serviciul militar, care dura 25 de ani. Ieșeau la 43 de ani și abia atunci se stabileau la casa lor. Aici, la Tibiscum, trăiau familiile cu copii, iar soldații stăteau în apropiere, unde, în vreme de pace, făceau instrucția. După ce ieșeau din armată, aveau voie să intre în politică și primeau salarii compensatorii pentru munca depusă. În fața fiecărei case, așa cum avem noi pe la sat icoane, ei aveau câte un zeu protector al familiei, precum Cavalerii Danubieni care să-i protejeze de rău. O astfel de plăcuță cu Cavalerii Danubieni, din secolul al doilea, am descoperit noi aici în una din case. Au fost descoperite până în prezent 14 case pe aleea principală a sitului, care ducea spre forum, spre piața publică, iar în interiorul castrului este Comandamentul care se păstrează și trei locații: o baracă unde stăteau militarii, o basilică din secolul IV, care demonstrează că aici creștinii au fost printre primii coloniști. Dacă Sarmizegetusa avea 20.000 de locuitori, la Tibiscum au locuit peste 10.000 de oameni, lucru care demonstrează că, din Banat, Tibiscum este cel mai mare sit arheologic, care se întinde pe zeci de hectare de teren”, ne-a menționat dr. Adrian Ardeț.
Pentru dezvoltarea turistică a zonei, conducerea muzeului dorește ca, pe Drumul Național 6, de la ieșire din Jupa, să se realizeze un sens giratoriu cu intrare spre Tibiscum. Tot aici, la strada principală, ar putea fi amenajat un camping cu un magazin de prezentare și informații despre așezarea romană de la Tibiscum.
Anul acesta, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș a găzduit Ziua Porților Deschise împreună cu Universitatea de Vest din Timișoara. Au fost proiectate filme cu caracter istoric, pe scena amplasată la intrarea în rezervația arheologică Tibiscum. Scopul manifestării este acela de a promova patrimoniul istoric bogat pe care-l are muzeul, pentru a fi cunoscut și apreciat la întreaga lui valoare, Caraș-Severinul fiind printre primele trei județe din România cu un asemenea tezaur istoric.
CITEȘTE ȘI:
FOTO. Gladiatorii au cucerit situl arheologic Tibiscum!