Termele romane din Băile Herculane, pe drumul lung – de 2.000 de ani – până la adevăr! (II)

Vă spuneam în episodul anterior că termele romane descoperite în anul 2015 la Băile Herculane se află tot acolo, sub pământ, acoperite cu nisip și pietriș, lăsate în conservare pentru generațiile care vin. Lucrările de apă-canal au scos la iveală aspecte de o incontestabilă valoare din punct de vedere istoric pentru orașul-stațiune. Într-un viitor oarecare, cu siguranță se va găsi cineva interesat să le aprecieze ca pe adevărate comori ce merită puse în valoare. 

În timpul Imperiului Roman, termele nu erau folosite doar pentru băi și îngrijirea corpului, ci erau spații destinate activităților de studiu și de conversație. Despre termele romane se spune că există doar în trei locuri din lume: Civitavecchia – Pompei, Pamukkale – Turcia, în nordul Italiei și cele din Băile Herculane!

Ce au alții și nu avem noi ? Cu siguranță bani! Bani obținuți din bilete de intrare. De pildă turiștii plătesc minimum 15 euro pentru a vizita termele imperiale de la Civitavecchia sau 25 de euro pentru izvorul termal Saturnia din Toscana-Italia. Aceeași sumă, 25 de euro, costă intrarea la Castelul de bumbac (Pamukkale) din Turcia. Statisticile spun că peste un milion de turiști anual caută această minunăție a lumii, alcătuită din terase de travertin alb cu ape termale de un albastru azur, ce se preling în cascadă pentru care parcurgerea e permisă doar cu tălpile goale. Sigur, nu ne amăgim cu ceea ce nu avem. Nu avem grandoarea obiectivelor din Europa, dar ne putem mulțumi și cu vestigii valorificate precum sunt cele de la Cluj, de exemplu: strada romană păstrată sub sticlă în interiorul galeriilor comerciale Ferdinand sau o parte din orașul roman aflat în centrul municipiului.

Termele romane din Băile Herculane au nimerit un moment mai puțin prielnic. Au fost descoperite în primăvara anului 2015 într-o perioadă tulbure, când primarul în funcție pleca în mare grabă, iar viceprimarul rămas la cârma orașului a pierdut din vedere interesul pentru descoperirea de răsunet. Cu alte cuvinte, nimeni nu a mai făcut vreun demers pentru a obține bani necesari punerii în valoare, astfel că bucățica noastră de istorie locală cu valoare națională, a rămas în întuneric.

Se poate observa acest lucru din răspunsul primit de la Ministerul Culturii, care, prin nota de fundamentare întocmită de Direcția pentru Cultură Caraș-Severin, arată că „ de la data respectivă (2015) nu a existat nicio documentație scrisă cu privire la punerea în circuitul turistic a termelor romane de la Băile Herculane. Soluția adoptată de specialiștii Muzeului din Caransebeș a fost adoptată prin consultare cu Ministerul Culturii. La acel moment a fost cea mai bună soluție întrucât cercetările au fost prilejuite de un proiect finanțat cu bani europeni ceea ce presupunea respectarea unor termene. Protejarea prin conservare a acestor ruine permite punerea lor în valoare în orice moment, în urma realizării unei documentații tehnice și de arhitectură, pentru includerea lor în circuitul turistic”.

CITEȘTE ȘI: Termele romane din Băile Herculane, pe drumul lung – de 2.000 de ani – până la adevăr!

Trotuare de sticlă, plăcuțe de semnalizare, alei luminate? Sunt simple idei vânturate mai mulți ani în spațiul public fără vreun temei real, idei care i-au determinat doar pe jurnaliști să mai scrie și să se întrebe de ce nu mai ajung banii pentru lucrări? De unde bani? Pentru că Ministerul Culturii e doar o umbrelă mare și cine ar fi putut finanța este Institutul Național al Patrimoniului prin Planul Național de Reabilitare. Adică cineva ar trebui să se implice, să scrie proiecte eligibile, să obțină bani și să gestioneze și această nevoie a societății românești de a valorifica artefacte și obiecte de patrimoniu vechi.

De asemenea, Direcția Județeană pentru Cultură menționează că „la Băile Herculane patrimoniul arheologic și istoric este bogat și ar fi necesar ca Primăria orașului să inițieze mai multe proiecte finanțate din fonduri europene sau alte fonduri pentru ca toate acestea să devină obiective turistice”.

Că lucrurile se mișcă greu în România o știm cu toții, nu e o noutate. Dar că o solicitare adresată Ministerului Culturii în iulie a avut nevoie de timp până în octombrie pentru a primi răspuns și de un lung șir de interacțiuni scrise între Primăria Băile Herculane, Muzeul din Caransebeș și Direcția de Cultură, asta nu mai poate fi de înțeles!

• Tweet
• Pin It