Termele romane din Băile Herculane, pe drumul lung – de 2.000 de ani – până la adevăr!

Săpături efectuate în anul 2015 în stațiunea Băile Herculane aveau să ducă la o surprinzătoare descoperire: existența în subteran a unor terme romane despre care arheologii de la Muzeul din Caransebeș, chemați de urgență, aveau să constate că sunt importante mărturii de civilizație rămase de pe vremea împăratului Traian!

Încă de atunci era pus la punct un sistem ingenios prin care apa termală era captată printr-un sistem înlănțuit de bazine, care se vărsa în Cerna. Un fel de SPA al zilelor noastre, dar în același timp dovada vie că Herculane e stațiune balneară încă de acum 2.000 de ani.

Despre termele romane, așa numitele băi publice, se spune că există doar în trei locuri din lume: Civitavecchia – Pompei, Pamukkale – Turcia, în nordul Italiei și cele din Băile Herculane! În timp ce alte popoare au știut să își pună în evidență vestigiile, să creeze povești pe care să le „împacheteze” în așa fel încât vizitatorii să se înghesuie și să își dorească să le cuprindă în planul lor de vacanță, în România vorbim de terme romane descoperite, văzute, fotografiate și acoperite la loc, cu nisip, pietriș și cauciuc!

Pentru că da, asta s-a întâmplat cu termele romane, s-a luat măsura conservării. E dovedit faptul că cel mai bine ne pricepem să lăsăm lucrurile în conservare, adică de izbeliște.

Povestea pe scurt a celor întâmplate în anul 2015 relevă lucrări efectuate pe strada Cernei, pe malul estic al râului Cerna pentru modernizarea rețelei de apă și canalizare în baza unui proiect cu finanțare europeană. Ceea ce presupune o mai mare strictețe în privința lucrărilor știut fiind faptul că orice întârziere în execuție este penalizată și orice  intervenție ulterioară scoate din garanție o astfel de lucrare. Cu alte cuvinte pentru o eventuală punere în valoare prin crearea unor trotuare de sticlă, așa cum s-a tot vorbit și s-a scris, ar fi fost nevoie de mai mult timp și de bani. E de înțeles de ce, în 2015, după câteva luni de cercetare arheologică preventivă s-a decis conservarea lucrării și redarea străzii pentru circulație (un drum și așa gâtuit de trafic).

Din momentul 2015 și până în prezent, au trecut mai bine de cinci ani valoroși pentru ce s-ar fi putut obține mai interesant și mai atractiv în ceea ce privește descoperirea anunțată cu surle și trâmbițe la momentul respectiv și nu s-a făcut! Ideea lansată în spațiul public a fost că se așteaptă de la Ministerul Culturii alocările bugetare necesare pentru realizarea de trotuare de sticlă și punerea astfel în valoare a termelor romane. De la Ministerul Culturii toată lumea aștepta bani, planuri, idei, aprobări.

Numai că, după cum se arată în răspunsul primit, „Ministerul Culturii finanțează doar cercetări arheologice sistematice și lucrări de reabilitare de monumente istorice prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, care desfășoară Planul Național de Restaurare. Totodată, beneficiarul poate aplica și la proiectele de finanțare desfășurate de către Unitatea de Management a Proiectului”.

Despre lungul drum al corespondenței între instituții  și implicarea a patru entități (Muzeu, Primărie, Direcția pentru Cultură și Ministerul Culturii), într-un episod viitor, aici, pe expressdebanat.ro.

• Tweet
• Pin It