Consiliul Local Timișoara a aprobat, astăzi, procedura prin care va fi aplicată taxa pe paragină, dar și noul program privind sprijinul financiar oferit de primărie pentru reabilitarea fațadelor clădirilor istorice.
Două proiecte de hotărâre importante au fost votate, în această seară, în ședința extraordinară a Consiliului Local Timișoara, pe marginea cărora a fost organizată și o dezbatere publică, săptămâna trecută.
Primul dintre acestea se referă la „procedura cadru privind majorarea impozitului pe clădirile neîngrijite/degradate situate în intravilan”. Cu alte cuvinte, este vorba de taxa pe paragină, proprietarii care nu reabilitează fațadele clădirilor și nu-și îngrijesc terenurile riscă să plătească un impozit mai mare de trei până la cinci ori.
„Ne întoarcem la acest sistem de supraimpozitare pentru clădirile și terenurile neîngrijite. O să avem această procedură cu Poliția Locală, cu Direcția de Urbanism de la noi, care până în 31 iulie anul acesta va emite notificări și proprietarii au până la sfârșitul anului termen să anunțe fie începerea lucrărilor, caz în care supraimpozitarea se suspendă, fie să anunțe remedierea problemelor sesizate prin nota de constatare pe care o vor primi. Apoi noi o să constatăm în luna decembrie dacă proprietarii s-au conformat sau nu și votăm individual aceste hotărâri de consiliu local de supraimpozitare, care pot fi de 300%, de 400% sau 500%”, a explicat Dominic Fritz, primarul Timișoarei.
De asemenea, în ședința extraordinară a Consiliului Local Timișoara a fost votat și noul regulament pentru aplicarea Programului de sprijin financiar pentru reabilitarea fațadelor clădirilor istorice. Acest program prevede ca Piața Victoriei, Cetate, Iosefin, Elisabetin și Traian să fie considerate zone prioritare de intervenție în procesul de reabilitare a patrimoniului arhitectural.
Primăria a mai stabilit și că imobilele monument istoric și cele aflate în ansambluri istorice pot primi 20% din valoarea lucrărilor eligibile drept finanțare nerambursabilă, iar 80% finanțare rambursabilă în termen de zece ani, în baza unui contract de ipotecă imobiliară. Imobilele din situri istorice pot primi 50% din valoarea lucrărilor eligibile, contribuție financiară rambursabilă în termen de zece ani, în baza unui contract de finanțare, iar restul de 50% reprezintă contribuția proprie a proprietarilor din clădire.
„Prin această nouă propunere de program de sprijin financiar am modificat cota de grant pe care primăria o va acorda, în ideea de a sprijini cât mai multe clădiri în contextul Capitală Culturală Europeană. De asemenea, am încercat să lămurim problema gradului de risc seismic, unul din motivele pentru care programul inițial nu a funcționat”, a afirmat Paula Romocean, consilierul local USRPLUS care a lucrat la realizarea noului program.
Înainte de a fi supus votului, consilierul local PNL Dan Diaconu, fost viceprimar al Timișoarei, a semnalat că noul regulament „are grave probleme de legalitate”, pe motiv că nu se poate vorbi de finanțări rambursabile la nivelul unei unități administrativ-teritoriale. „Acest program este cu mult mai dezavantajos pentru proprietari decât cel anterior. Noi o să votăm regulamentul, dar realitatea va spune în anii următori că, din păcate, nici cele 18 sau 19 clădiri care erau capabile să fie finanțate prin programul anterior și care ar fi putut produce rezultate nu vor mai putea fi realizate în anii următori”, a precizat Dan Diaconu.
În final, proiectul a fost aprobat cu 18 voturi pentru.