Spitalul Județean din Timișoara – la limita supraviețuirii. Subfinanțarea afectează activitatea medicală

Paradox la Spitalul Județean din Timișoara, cea mai mare unitate medicală din vestul țării. Cu investiții record în infrastructură, spitalul este aproape de colaps financiar din cauza sistemului deficitar de decontare a banilor.

Despre deficitul major de finanțare a activității zilnice de la Spitalul Județean, managerul Dorel Săndesc a vorbit încă din toamna anului trecut. La acea dată, medicul avertiza că nu mai are bani pentru medicamente, nici materiale sanitare. Arăta cu degetul spre sistemul de decontare al banilor, fără nicio legătură cu realitatea economică. De atunci și până acum nu s-a schimbat nimic, deși ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, înainta câteva soluții.

Dorel Săndesc a explicat cum sunt astăzi decontați banii pentru funcționarea de zi cu zi a spitalului.

„E un subiect dureros. Noi nu primim un buget fix; primim bani în funcție de numărul de cazuri pe care le tratăm și le raportăm la Casă (n.r., CJAS Timiș). Finanțarea aceasta pe caz a crescut doar cu 15% față de 2019, timp în care costurile îngrijirii au crescut extraordinar, mult mai mult decât media inflației naționale. Avem medicamente a căror cost a crescut cu 500%, 400%, 300%, utilitățile la fel – acest lucru condamnă spitalele la deficit serios financiar care înseamnă, după ce faci plata celor obligatorii, salarii, utilități etc., să afectezi calitatea îngrijirilor. (…) Așteptăm soluții în acest sens. (…) România ignoră ceea ce este strategic pentru ea. Plata trebuie făcută diferențiat în funcție de complexitatea cazului și a spitalului. Dacă eu am și RMN, și CT și endoscopii și toate – sigur că le folosesc pentru acel pacient și sigur că asta costă mai mult.”, a explicat medicul Dorel Săndesc.

Când vorbește despre complexitatea spitalului, Dorel Săndesc aduce în prim-plan o altă situație: finanțarea unităților medicale mari vs. cele mici: „În România, marea problemă este că piramida e întoarsă cu capul în jos. Cele care suferă cel mai mult de subfinanțare sunt spitalele mari care, de fapt, sunt spitalele strategice pentru țara asta în timpuri normale și în timpuri de criză. Spitalele mici o duc mult mai bine decât cele mari: nu au datorii, își plătesc angajații la sporurile maxime, astfel că într-o statistică făcută de noi, de Societatea Română de ATI, am arătat că medicii ATI din Fundeni, Floreasca, CC Iliescu etc. câștigă semnificativ mai puțin decât medicii ATI din Orăștie, Oravița, Slobozia, Urziceni, unde a fost faimosul caz unde a născut pe trotuar. Și chiar managerii au tupeul și spun: dom’le, nu vă legați de spitalul nostru, că noi suntem spital serios, noi nu avem datorii, noi ne plătim salariile, nu stăm cu mâna-ntinsă ca alții.” 

Managerul Județeanului mai spune și că unele spitale din Timișoara au avut conturile blocate pentru că nu și-au putut achita furnizorii și au fost nevoite să taie până la 50% din sporurile angajaților. „Am reușit să evităm acest lucru, dar suntem departe de a spune că situația este bună, dimpotrivă, și noi suntem la limită și facem față cu greu acestei subfinanțări.”

Un ochi plânge, altul râde

Dincolo de lipsa de finanțare a activității curente a spitalului, unitatea medicală este într-un amplu proces de dezvoltare. Cum Timișoara nu are un spital regional, autoritățile și-au propus un obiectiv ambițios: un hub de sănătate construit în jurul Spitalului Județean. Luni a fost prezentată clădirea noii maternități, ridicată lângă Casa Austria. Investiția de aproape 20 de milioane de euro a fost realizată în patru ani.

„Investițiile în Spitalul Județean vor continua cu noua recepție, cu clădirea de Mari Arși care e o investiție foarte importantă. (…) La orizontul anilor 2028-2029, ne dorim ca aici, în Timișoara, în acest spațiu al spitalului să fie un adevărat hub de sănătate pentru întreaga regiune și să fim primul spital regional de facto construit și funcțional, înaintea celor care am auzit că se vor construi la Iași, Cluj-Napoca și Craiova. Folosim toate oportunitățile de a atrage bani europeni pentru investiții în aceste proiecte din sănătate și educație și deja încep să se arate primele rezultate.”, declara la începutul anului Alin Nica, președintele CJ Timiș, instituție care are în subordine Județeanul.

• Tweet
• Pin It