Injecția de capital în firmele din vestul țării, prin noul Program Operațional Regional, ar putea conduce la înființarea primei posibile companii-unicorn în regiune, spune directorul ADR Vest, Sorin Maxim. ADR Vest va aloca cea mai mare sumă de până acum pentru formele noi de finanțare a companiilor, cele prin instrumente financiare. Astfel, 37 de milioane de euro vor putea ajunge în acest mod la firmele din zonă.
270 de milioane de euro ar putea ajunge la mediul de afaceri din Regiunea Vest în perioada 2021-2027 prin viitorul Program Operațional Regional. Suma înseamnă un sfert din cea totală alocată regiunii. Prin noile forme de finanțare a companiilor (instrumente financiare), la firmele din zonă ar putea ajunge 37 de milioane de euro.
„Sădim semințele unui posibil unicorn (n.r., start-up cu ritm de creștere foarte susținut, de regulă din domeniul tehnologiei, evaluat la peste 1 miliard de dolari) în regiunea Vest. Sperăm să avem cât mai multe în România, pentru că aceste companii care aduc tehnologie și cunoaștere au o valoare foarte mare pe produsele pe care ei le vor dezvolta. Și, în primul rând, sunt companii eminamente orientate spre export. În general, aceste companii produc valoare adăugată care revine, în timp, regiunii.”, a declarat Sorin Maxim, directorul general ADR Vest.
Sunt două tipuri de instrumente de finanțare pe care le propune ADR Vest – cele combinate cu grant și fond seed și instrumentul de venture capital. Instrumentul de accelerare va avea ca destinatar start-up-urile cu produse și servicii inovative și/sau care folosesc tehnologii noi, cu potențial mare de creștere, în timp ce instrumentele de venture capital vor fi destinate companiilor mici cu un potențial de creștere foarte mare sau companiilor care au crescut rapid și au premise să crească în continuare.
De noile instrumente financiare vor putea beneficia și acei „business angels” care însoțesc start-up-urile pe drumul creșterii lor.
„Ideea e grozavă și a arătat în alte țări că dă rezultate extraordinare. De fapt, ce vedem noi ca o direcție clară care merită abordată este investiția tip matching funds – pentru fiecare euro investit de către acești investitori privați, business angels, să vină și un euro echivalent din fondurile publice. Și în felul ăsta, entitatea publică, banul public are o garanție din partea acestor oameni cu experiență și cu expertiză care își pun proprii bani în afacere că șansele de reușită sunt mari în viziunea acelor investitori. Ne gândim cum să facem cel mai bine lucrul ăsta în ecosistem, folosindu-ne și de experiența și expertiza celorlalți din ecosistem care sunt deja fonduri, care știu deja să facă multe lucruri în care noi încă nu am intrat, plăcintă din care noi încă nu am mușcat.”, a declarat Ciprian Man, co-fondator al grupului Growceanu.
Dacă în primul an și jumătate de Growceanu, business angels au investit în 6-7 start-up-uri, numărul acestora s-a dublat în ultima perioadă. Toate start-up-urile în care s-au investit sunt tech, dar din diverse domenii.
„Până acum am trecut destul de bine de 1 milion de euro investiți în peste 15-16 start-up-uri, dar ne propunem mai mult decât să dublăm suma asta până la sfârșitul anului. Avantajul față de o investiție pasivă clar vine din faptul că acel angel suferă dacă start-up-ul merge prost și își poate reduce riscul investiției intervenind cu sprijin pentru start-up-uri, cu experiența pe care o are, expertiza, cu network-ul de care dispune, conexiunile cu alți oameni și alte business-uri. Diferența majoră vine de aici. Un angel niciodată nu investește pentru procentaje mari – 2, 5, 15%, acolo e zona în care discutăm, în funcție de dimensiunea și maturitatea start-up-ului în care investim. Însă nu vrei să preiei controlul, pentru că ești doar unul din oamenii care sprijină acea afacere.”, a explicat Ciprian Man.
Growceanu are la această dată peste 55 de business angels.