Sexualitatea şi moralitatea au primit conotații filozofice la Timișoara, într-o „seară imaginară”

Sexualitate sau moralitate? Dorinţă sexuală sau iubire erotică? Când devine dorinţa sexuală o expresie a iubirii? Sunt doar câteva dintre întrebările la care s-a încercat să se găsească răspuns într-una dintre „Serile imaginare” desfăşurate la Librăria Cărtureşti din Timişoara, acolo unde, la un ceai, iubirea şi sexualitatea au primit conotaţii filozofice.

Librăria Cărtureşti din Timişoara a organizat miercuri, 29 ianuarie, încă o „Seară imaginară” în care iubirea şi sexualitatea au fost dezbătute din punct de vedere filozofic. Punctul de pornire a fost cartea scriitorului englez Roger Scruton, decedat în luna ianuarie a acestui an, „Dorinţă sexuală”, iar invitatul special al serii a fost Marcel Severin, licenţiat în filozofie.

„Serile imaginare se desfăşoară din 2013. Am intrat deja în al şaptelea an. Este un eveniment de tip cafenea filozofică, în care se dezbat cărţi sau probleme de filozofie, încercând să introducem studiul cărţilor de filozofie în spaţiul public, alături de literatură, arte vizuale şi alte domenii ale culturii, în condiţiile în care filozofia este considerată mai puţin accesibilă. Întâlnirile se desfăşoară în fiecare ultimă săptămână din fiecare lună”, a precizat Claudiu Mesaroş, organizatorul şi moderatorul evenimentului, conferenţiar la Universitatea de Vest.

Organizatorii au propus o discuţie despre dorinţa sexuală, de fapt, despre moralitatea în viaţa sexuală, pornind de la cartea filozofului britanic. „Am considerat că este oportun să discutăm despre acest autor şi din perspectiva faptului că a murit în luna ianuarie şi evenimentul nostru de astăzi este un omagiu adus acestui filozof, a adăugat Claudiu Mesaroş.

Pe tapet s-a pus o tocmai o dezbatere despre faptul că între viaţa sexuală şi moralitate trebuie să acţionăm cu prejudecata că ele sunt separabile şi că viaţa sexuală poate fi văzută neutră din punct de vedere moral. Roger desființează această prejudecată, arătând că omul ca fiinţă biologică şi mentală este „condamnat” la a fi şi moral.

„Sexualitatea este văzută ca o dimensiune a iubirii inseparabilă, în măsura în care iubirea este pentru o persoană anume. Ea nu poate fi nici măcar o iubire pentru calităţile unei persoane. Dovada este că o persoană cu aceleaşi calităţi nu poate lua locul persoanei iubite. În această situaţie este foarte importantă particularizarea şi considerarea faptului din punct de vedere al persoanei, a precizat moderatorul acestei întâlniri.

Imoralitatea transformării unei persoane în obiect

În filozofia lui Roger Scruton transformarea oricărei persoane în obiect are loc atunci când o transformăm chiar şi mental într-un instrument al satisfacerii unor nevoi biologice sau corporale. Astfel că nu ne raportăm la persoana respectivă ţinând cont de demnitatea ei, ci ne raportăm ca la un obiect sau la un instrument. Acest lucru este imoral, pentru că nu ne situăm pe o poziţie echitabilă cu persoana respectivă şi o considerăm inferioară nouă şi susceptibilă de a funcţiona ca instrument”, spune Claudiu Meşaroş.

Sexualitatea este încă un subiect tabu în România, iar acest statut de subiect tabu ţine şi de o precaritate a educaţiei morale.

„Constatăm cu toţii că sexualitatea este un subiect tabu, lucru care ţine de multe ori de o educaţie precară. Dar nu numai din punct de vedere al educaţiei sexuale, adică privit biologic şi corpral, ci şi din punct de vedere al angajării morale pe care viaţa sexuală o conţine în raport cu persoana. De fapt avem o lipsă de educaţie morală acută, este de părere Claudiu Mesaroş.

Când dorinţa sexuală devine o expresie a iubirii?

Marcel Severin, absolvent al Facultăţii de Filozofie din Timişoara, specializat în filozofie contemporană, mai exact în filozofia lui Schopenhauer, a fost invitatul special al serii. Acesta a vorbit despre modul şi condiţiile în care dorinţa sexuală poate deveni expresia iubirii.

Dorinţa sexuală este interpretată în gândirea noastră modernă ca provenind de la latura noastră animalică. Acest autor vrea să ne demonstreze că dorinţa sexuală provine de la personalitatea noastră. Nu există instinct sexual intenţionat. Roger spune că dorinţa sexuală în sine nu este o dovadă a iubirii, însă ea poate fi expresia iubirii atunci când trecem de stadiul îndrăgostirii şi atunci când ajungem în iubirea erotică. Aceasta îi dă valoare celuilalt, prin faptul că îl tratează nu ca pe un mijloc, ci ca pe un scop în sine”, a precizat Marcel Severin.

În carul evenimentului s-a mai discutat şi despre distincţia platonică dintre iubirea erotică şi dorinţa sexuală. Pentru Platon ele sunt în opoziţie. Pentru că una provine de la latura animalică şi cealaltă de la latura spirituală. Filozoful britanic Roger Scruton vrea să anuleze această opoziţie.

Seara s-a dovedit una de succes, cu priză la public, având în vedere numărul mare de participanţi care s-au lăsat angrenaţi în dezbatere.