Se apropie pronunţarea sentinţei pentru Adrian Chebuţiu şi Adrian Preda!

Raportul de expertiză contabilă nu a reuşit să stabilească până acum mare lucru în ceea ce priveşte vinovăţia sau nu a inculpaţilor.

Procesul de la Judecătoria Sectorului 1, în care foştii manageri ai UCM Reşiţa sunt acuzaţi alături de libanezul Said Baaklini şi de Eugen Bogatu, directorul Direcţiei Domenii Portuare Constanţa, de infracţiuni de corupţie, a ajuns după doi ani şi jumătate în faza administrării de probe. Mai exact, la stadiul în care se pune în discuţie expertiza contabilă cerută ca probă în instanţă de inculpaţi, expertiză prin care speră aceştia să demonstreze că nu a existat nicio intenţie de a prejudicia statul român cu 60 de milioane de euro. Atât ar fi însemnat rambursarea de TVA în urma afacerii cusute cu aţă albă în care nişte motoare vechi fabricate de uzina reşiţeană în urmă cu 20 de ani ar fi făcut obiectul unei tranzacţii de 250 de milioane de euro.

Raportul de expertiză contabilă judiciară depus la dosarul cauzei nu a fost pe placul reprezentantului Ministerului Public, aşa că procurorul a avut anumite obiecţiuni, admise în parte de instanţă. Astfel, expertul Adrian Becherescu va trebui să întocmească un supliment la raportul de expertiză, în cadrul căruia să răspundă anumitor întrebări, pentru a se putea stabili cu exactitate vina celor implicaţi. Asta, în cazul în care s-a comis vreo infracţiune, pentru că deoamdată toţi cei patru se bucură de prezumţia de nevinovăţie, pe care şi-au şi susţinut-o pe toată durata procesului. În primul rând, expertul contabil va trebui să precizeze dacă adresa emisă de SC Libarom Agri SRL prin care anunţa că doreşte să renunţe la restituirea sumei negative a TVA din decontul lunii septembrie 2010 se încadrează în vreuna dintre tipurile de erori prevăzute de legiuitor în O.M.F.P. nr. 179/2007, iar în caz afirmativ, să precizeze în care dintre acestea. Este un prim aspect foarte important, deoarece Said Baaklini a vorbit despre o eroare de care se face vinovată o angajată a sa şi nicidecum de o solicitare reală a returnării TVA. Totodată, expertului i se cere să precizeze dacă formularea şi depunerea cererii de renunţare la restituirea sumei negative de TVA din decontul lunii septembrie 2010 este în măsură să anuleze deducerea TVA înscris în respectivul decont sau are drept consecinţă doar reconsiderarea rambursării TVA la o dată ulterioară. La solicitarea procurorului DNA, instanţa mai vrea să ştie dacă s-au comparat scriptic piesele şi componentele din avizele de însoţire a mărfii cu cele din actul adiţional.

Semne de întrebare ridică şi ordinele de plată pe care este menţionată contravaloarea plăţii parţiale a unei facturi emise la 31.08.2010 de către UCMR pentru trei motoare ce au fost livrate două luni mai târziu şi conţinute într-o altă factură, în valoare totală de 26.587.460 lei. ,,Având în vedere susţinerea din raportul de expertiză că «cele două facturi au fost înregistrate în evidenţa SC Libarom Agri SRL», să se menţioneze în baza căror documente au fost înregistrate, dacă s-au întocmit note de intrare-recepţie pentru produsele aprovizionate cu factura CS UCMR 0009425/15.11.2010 şi dacă au fost semnate de comisia de recepţie”, mai solicită Judecătoria Sectorului 1 să clarifice expertului contabil.

Din actualul raport de expertiză nu reiese clar nici dacă a existat un registru de evidenţă de intrări-ieşiri aparţinând SC Mike Trading & Investment SRL şi dacă în acesta se regăsesc contractele dintre societăţile implicate. Instanţa mai vrea să afle dacă există documente în contabilitatea SC Mike Trading & Investment SRL care să justifice comisionul de intermediere în valoare totală de 526.342.800 lei, referitoare la prestaţiile la care se obligau, precum şi dacă instrucţiunile tehnice de montaj de la SC Cora Star SRL au fost recepţionate efectiv. Totodată, se ridică întrebarea dacă acele componente necesare pentru punerea în funcţiune a motoarelor, facturate de SC Cora Star SRL către SC Beta Trading & Investment SRL, au fost livrate efectiv şi dacă au fost recepţionate şi înregistrate de unitatea beneficiară.

Cu alte cuvinte, există o mulţime de lucruri care încă nu sunt clare deloc. E dubios însă că tranzacţii cu sume ameţitoare se fac fără sau cu documente din care numai transparenţa nu reiese. Odată clarificate aceste aspecte, se va apropia şi mai mult pronunţarea instanţei de fond în cazul lui Chebuţiu, Preda, Baaklini şi Bogatu.

• Tweet
• Pin It