Scuze pentru excepţii

Fostul vicepremier George Copos a fost condamnat de o judecătorie din Bucureşti la patru ani cu executare. Mai are însă două căi de atac, aşadar, condamnarea nu este definitivă. Ce se află în spatele acestui dosar? Omul de afaceri a cumpărat 38 de spaţii de la Loteria Română, nu personal, ci prin intermediari. La scurtă vreme, intermediarii, două persoane fizice şi una juridică au vândut spaţiile … Loteriei Române, la un preţ de zece ori mai mare decât cel iniţial. Nu s-au plătit taxe la stat, drept urmare, avem de-a face cu evaziune fiscală. Ce se află însă şi mai în spate? Procesul penal a început în 2004 şi după doi ani abia a fost trimis în judecată. Aflat pe masa (în sertarul) judecătorilor, conform principiului celerităţii, s-a judecat şi s-a tot judecat, vreme de şapte ani, până să i se dea o primă sentinţă. Această viteză ameţitoare ne face să credem că Justiţia funcţionează în draci. Dacă ne amintim că şi în cazul Năstase şi în alte numeroase cazuri au trebuit să treacă alţi opt sau nouă sau chiar câte zece ani până să se pronunţe o instanţă sau alta, jos pălăria, avem de-a face cu o Justiţie independentă. În ceea ce îl priveşte pe Copos, urmând aceleaşi reguli, mai avem de aşteptat alţi şapte ani până când se vor pronunţa judecătorii în apel şi alţi şapte, în recurs. Făcând o socoteală, avem nouă ani de la sesizarea procurorilor, aici intrând şi timpul de gândire al primei instanţe, plus şapte la apel şi încă şapte până se dă hotărârea definitivă de către instanţa de recurs, trec fix 23 de ani. Dar mai e un aspect. Ne-am obişnuit ca ţiganul cu scânteia cu hotărâri care se bat cap în cap în acelaşi dosar. La o instanţă eşti vinovat, la alta, curat lacrimă, iar la a treia, Dumnezeu cu mila. Oricum nu mai afli, că eşti de mult oale şi ulcele. Vă aduceţi aminte de Dosarul  Transferurilor? Întâi nevinovaţi, apoi câte opt ani de puşcărie. Becali este nevinovat la Judecătorie pentru „sechestrarea” derbedeilor care i-au furat maşina, pentru ca la instanţa superioară să fie găsit criminal, procurorii cerând 11 ani de închisoare. Să devină brambureala asta o regulă? Am înţeles. Excepţii sunt erorile judiciare grave, sau condamnările la iuţeală. Exemplu de o astfel de excepţie? O babă condamnată în câteva zile că a furat o găină. Ce să-i fac, dacă nu a făcut măcar o evaziune fiscală. Aceste din urmă greşeli, le înţelegem. Oameni sunt şi domnii magistraţi.