Au trecut Rusaliile, wekeendul, Ziua Copilului, meciurile de baraj pentru rămânere/promovare în superliga de fotbal, filmul de duminică seara de la PRO TV, ba chiar și știrea aia cu demisia lui Răzvan Dumitrescu de la Antena 3 CNN. E timpul să mai și muncim. Să și producem ceva, nu să o frecăm așa cum o fac politicienii de vreo lună. Că mâine, poimâine e gata săptămâna și noi rămânem tot cu nea Ilie interimar la Palatul Victoria.
Situația e nasoală, nasoală. Că oricum ai da-o, tot prost iese. Liberalii nu mai vor să audă de pesediști. Nici la guvernare, și nici în opoziție. „Să formeze ei guvernul, să-și împartă ministerele, prefecturile, agențiile, consiliile de administrație, posturile de portari, că nu se mau satură. Noi ne ajunge să ne tot auzim vorbe că ne punem oameni acolo, că umblăm cu fofârlica, dincolo, că… Să-i vedem pe ei, ăia, săraci, dar cinstiți cum o să conducă”, s-ar fi auzit la una dintre consultările de la partid. În schimb, pesediștii n-ar avea nimic cu liberalii că, vorba lu’ unul de-al lor: „Cum ne-am înțeles bine pe vremea lu’ Ciucă, de mergeam împreună la șpriț și știam unii de alții când venea vorba de vacanțe, la fel ne-am putea înțelege și acum, dar fără Bolojan. Recunoaștem, e familist convins, nu pierde nopțile pe Facebook și nici nu umblă prin cafenele și restaurante, doar că nu e ca nea Ciucă și asta nu acceptăm sub nicio formă.”
Useriștii se dau cu liberalii. Fritz e categoric: „Herr Elia, împreună am plecat la drum, împreună vom mergem mai departe, prin ploaie, vânt, furtună sau vreme bună. Noi nu suntem ca voi… cum îi zice la cuvântul ăla urât… Na, am un lapsus, când ați plecat cu noi la război, apoi ați făcut bum-bum împotriva noastră.” Dacă până mai săptămâna trecută ungurilor le-ar fi fost indiferent cu cine ar fi împărțit ce mai e de împărțit în țara asta, acum par rezervați. Și pe bună dreptate: dinspre Budapesta lu’ Magyar, se aude tot mai puțin ceardaș și tot mai multă muzică cultă. În schimb, Jorjel de la AUR nu are nicio problemă: ar guverna și singur.
Degeaba i-a chemat Nicușor la Cotroceni și s-a rugat de ei: „Bă, copii, ascultați ce vă spun: ajutați-mă să treacă Tomac la vot în Parlament, apoi mai vedem noi. Dau și eu o masă la restaurant, cu lăutari, cu trupa de balet, fete una și una. N-o să vă pară rău.” Fritz și ai lui, nu și nu. Bolo nici nu vrea să audă de așa ceva. Pesediștii par mirați: „Ce rău le-am făcut de fug de noi ca de …?
Mai o săptămână ca astea de până acum și Nicușor face cu capul. Asta ne-ar mai lipsi!