Tot mai mulți utilizatori tratează chatboturile de inteligență artificială ca pe niște confidenți digitali, împărtășindu-le informații personale, probleme de viață sau date sensibile. Specialiștii în securitate cibernetică avertizează însă că această senzație de intimitate este înșelătoare, iar informațiile furnizate pot fi stocate, analizate și utilizate în diverse scopuri.
Utilizarea asistenților de inteligență artificială precum ChatGPT, Gemini, Copilot sau Claude a devenit o practică obișnuită atât în mediul profesional, cât și în viața de zi cu zi. Oamenii le solicită informații, sfaturi pentru muncă și studiu, iar uneori ajung să le povestească probleme personale, asemenea unui prieten sau psiholog virtual.
Experții atrag însă atenția că această relație aparent confidențială ascunde anumite riscuri. Potrivit lui Eusebio Nieva, director tehnic pentru Spania și Portugalia al companiei Check Point Software, utilizatorii ar trebui să evite transmiterea unor informații care îi pot identifica direct, precum codul numeric personal, adresa de domiciliu, fotografii, date medicale sau alte informații sensibile.
Datele introduse în conversațiile cu inteligența artificială pot fi stocate și analizate, iar în anumite condiții pot contribui la îmbunătățirea și antrenarea viitoarelor modele. Astfel, informațiile furnizate de utilizatori sunt folosite pentru optimizarea răspunsurilor și personalizarea experienței de utilizare.
Riscurile devin și mai mari în situația compromiterii contului. Dacă un atacator obține acces la parola utilizatorului, acesta poate consulta istoricul conversațiilor și informațiile personale stocate în cont. Specialiștii recomandă verificarea periodică a istoricului și ștergerea conversațiilor care conțin date sensibile.
Majoritatea chatboturilor salvează automat conversațiile, construind un istoric care poate îmbunătăți experiența utilizatorului. Totuși, acest istoric poate deveni o țintă atractivă pentru infractorii cibernetici. De aceea, experții recomandă utilizarea modului „incognito” sau a opțiunilor care limitează stocarea conversațiilor.
Un alt aspect semnalat de cercetători vizează utilizarea tehnologiilor de monitorizare și analiză a comportamentului utilizatorilor. Un studiu realizat de Institutul Madrilen de Studii Avansate (Imdea Networks) arată că unele platforme de inteligență artificială folosesc trackere aparținând unor companii din domeniul publicității digitale și analizei datelor.
Potrivit cercetătorilor, interfața conversațională creează impresia unei discuții private, însă în realitate funcționează pe infrastructuri similare celor utilizate în ecosistemul web tradițional, bazate pe colectarea și procesarea datelor.
În acest context, specialiștii recomandă utilizatorilor să analizeze cu atenție ce informații aleg să împărtășească și să cântărească beneficiile în raport cu riscurile. Deși inteligența artificială oferă numeroase avantaje, protejarea datelor personale rămâne o responsabilitate esențială pentru fiecare utilizator.