Șase mituri şi prejudecăţi legate de coronavirus, prezentate de medicul Adrian Bădescu

Medicul Adrian Bădescu, directorul Clinicilor Medici’s din Timişoara, prezintă şase mituri şi prejudecăţi legate de coronavirus. Înainte de toate, medicul avertizează că panica şi informarea proastă sunt mai periculoase decât virusul în sine şi afirmă că această criză va trece, dar caracterele rămân.

„Panica și informarea defectuoasă pot crea mai multe probleme decât gripa. Iar grupurile/mulțimile de pe social-media amplifică emoțional, irațional totul. Suntem responsabili de atitudinea și comportamentul nostru, de starea de echilibru pe care avem obligația să o creăm în jurul nostru, de reacția matură pe care trebuie să o avem indiferent de circumstanțe. Criza va trece, caracterele rămân!”, afirmă dr. Adrian Bădescu, directorul Clinicilor Medici’s Timișoara.

Iată cele şase mituri şi prejudecăţi apărute cel mai des în această perioadă, explicate de dr. Adrian Bădescu:

1. Autoritățile sunt incompetente. Fals!

Poate că unele decizii ale autorităților sunt aberante, populiste, cu scopul doar de a liniști populația. Poate că există printre profesioniști noștri persoane mult mai competente. Să ne amintim însă… „cel mai bun medic (cel mai bun profesionist) este cel care este disponibil la momentul de criză”. În România, ca și în alte țări, avem profesioniști care „fac”, implicându-se, și falși profesioniști care își dau cu părerea (păreriști), stând comozi pe rândurile din spate. Avem nevoie de profesioniști activi în primele rânduri, pe teren, nu „la peluze”. Și mai avem nevoie de disciplină și eforturi focusate și concertate, nu de crearea de panică și harababură.

Am citit recent pe Facebook (acest loc care face posibil ca toată lumea să știe dacă ești prost, nu doar familia și prietenii) aberațiile unui concetățean de al nostru, proaspăt întors din Franța, care se isteriza la autoritățile de pe aeroport și cerea să fie testat de virus. Și, pentru că probabil că hormonii săi (care țineau locul prea puținilor neuroni) nu au primit satisfacția cuvenită la fața locului, a făcut un circ și mai mare pe Facebook. Despre incompetența autorităților. Autorități care – chiar el spunea – l-au întrebat calm dacă are simptome, contacte etc. Adică, autoritățile au respectat protocolul care se aplică în orice țară din lume. În modul corect. Doar că acest concetățean al nostru, isteric și nesatisfăcut, avea o idee fixă: să fie testat!

Ce spun ghidurile de practică internaționale? Potrivit Ghidului Organizației Mondiale a Sănătății (Word Health Organisation), „decizia de a realiza un test trebuie să se bazeze pe factorii clinici și epidemiologici existenți și pe evaluarea probabilității infecției. Testarea rRT-PCR a persoanelor asimptomatice sau a contacților cu simptome ușoare poate fi luată în considerare pentru evaluarea persoanelor care au fost în contact cu un pacient diagnosticat cu COVID-19. Protocoalele de screening trebuie adaptate situației locale”.

Ce spun profesioniștii? Testele rapide se pot aplica doar la persoane după minimum patru zile de la contactul cu coronavirusul. Practic, prin testul rapid măsurăm nivelul imunoglobulinelor, nu foarte specific. Tocmai aici este problema. Testul rapid are o sensibilitate cam de 70-80%. Are rezultate fals positive sau fals negative în 20-30% din cazuri.

2. Masca trebuie purtată de toată lumea. Fals!

Masca trebuie purtată doar de persoanele bolnave, cu simptome de infecție respiratorie acută (tuse, strănut, febră, frison, rinoree etc.) sau de personalul medical care îngrijește bolnavi. Este recomandat ca masca să fie purtată și de personalul care deservește mase mari de populație (vânzători în marketuri etc.).

Purtarea măștii de către persoane sănătoase poate mări rata de infecție. Pe de o parte, prin falsa impresie de protecție pe care o oferă. Și, pe de altă parte, prin frecvența mai mare de ducere a mâinilor la față, pentru aranjarea măștii.

Este foarte important să purtăm măști de unică folosință, autorizate de Ministerul Sănătății, indiferent dacă sunt sau nu prevăzute cu filtru. Măștile textile nu sunt recomandate și protejează puțin spre deloc. Este important ca masca să fie pusă corect (acoperind nasul, gura și bărbia), să nu atingem masca și nici fața cu mâinile neigienizate, pe toată durata purtării și să fie schimbată după 2-3 ore de utilizare, datorită faptului că se umezește și creează un risc. Masca, odată folosită, trebuie eliminată în condiții de siguranță și nu aruncată pur și simplu într-un coș de gunoi. Cel mai simplu este să fie pusă într-o pungă de plastic care să fie legată ermetic.

Singura metodă eficientă de protecție este izolarea. Stăm în casă!

3. Vaccinul antigripal protejează de coronavirus. Nimic mai fals!

Vaccinul obișnuit antigripal nu protejează contra COVID-19 (Coronavirus 2019). Deloc! Pentru că este vorba de un virus complet nou, care necesită un vaccin specific, nou. Laboratoarele lumii lucrează intens pentru crearea unui vaccin (Clover Biopharmaceuticals, GSK, Sanofi Pasteur, Janssen Pharmaceutical, Johnson & Johnson etc). Organizația Mondială a Sănătății are o listă cu câteva zeci de potențiale vaccinuri. Vaccinul creat de compania de biotehnologii Moderna Therapeutics din Cambridge, Massachusetts, SUA,  împotriva COVID-19 este deja înregistrat pe clinicaltrials.gov, fiind dezvoltat într-un timp record, bazându-se pe o metodă nouă. Este important să știm însă că un vaccin nu poate fi disponibil înainte de câteva luni.

Nu există, în acest moment, niciun tratament eficient împotriva COVID-19. Nici alopat (medicamentos), nici homeopat, nici naturist și nici miraculos. Lingurițele de argint de la împărtășanie transmit virusul. Iar ceapa, usturoiul, lămâia sau alte remedii naturale nu protejează de coronavirus. Hidratarea corectă și alimentația echilibrată, fără excese, ajută corpul să reziste mai bine bolii.

Cele mai eficiente metode de protecție sunt izolarea (Stăm în casă!), păstrarea distanței sociale față de alte persoane de 1,5-2 metri, curățarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun și dezinfectarea suprafețelor cu soluții pe bază de clor sau alcool.

4. Nu am simptome, nu sunt infectat cu coronavirus. Fals!

Cât se poate de fals. Timpul care se scurge între momentul când am fost expuși la virus si momentul de debut al simptomelor (numit perioadă de incubație) este estimat ca fiind de 2-14 zile, pentru infecția COVID-19. În toată această perioadă, virusul poate fi transmis atunci când persoanele infectate prezintă simptome asemănătoare gripei. Se presupune, fără a avea date certe, că persoanele infectate fără simptome, pot să transmită virusul, riscul de infecţie în această situație fiind însă mic.

Principala modalitate de răspândire a bolii este prin picăturile Flügge, expulzate de cineva care tuşeşte, strănută sau vorbește în imediata noastră vecinătate. Foarte multe persoane bolnave de COVID-19 prezintă doar simptome uşoare, în special în primele etape de boală. OMS evaluează cercetările în curs de desfăşurare a perioadei de transmitere a COVID-19 şi va continua să împărtăşească rezultatele actualizate.

Nu există dovezi că o persoană care a avut coronavirus se poate reinfecta.

5. Mă pot infecta de pe suprafața fructelor, a legumelor sau prin animale de companie. Incert!

Nu există dovezi certe care să susțină transmiterea prin intermediul fructelor și al legumelor neambalate. Deoarece multe persoane au tendința în market să atingă și să pipăie fructele și legumele este recomandat ca acestea să fie spălate bine! Coronavirusul poate rezista până la câteva ore în suspensie în aer și pe diferite suprafețe. Acest lucru este influențat de temperatură, umiditate și de tipul suprafeței (plastic, hârtie, metal, lemn etc.).

De asemenea, nu există dovezi că animalele de companie, cum ar fi câinii sau pisicile, pot fi infectate cu noul coronavirus. Însă autoritățile și ghidurile de protecție recomandă să ne spălăm pe mâini cu apă și săpun după ce atingem animalele de companie. Acest lucru ne poate proteja împotriva diferitelor bacterii comune, cum ar fi Escherichia coli și Salmonella, care pot trece de la animalele de companie la oameni.

6. Este sigur să donez sânge în perioada de criză Covid-19? Da!

Sistemul medical și semenii noștri aflați în suferință au mare nevoie de donatori de sânge. Donarea de sânge se realizează în condiții de siguranță, luându-se măsuri ferme de protecție împotriva transmiterii coronavirusului. Este însă important să sunăm înainte de a merge la donare, pentru a răspunde la un triaj simplu telefonic.

Sângele salvează vieți și nu poate fi cumpărat de la supermarket. Donează!

• Tweet
• Pin It