Lucrările de modernizare a stației de epurare a Lugojului nu au adus nicio îmbunătățire procesului de filtrare a apelor menajere. În realitate, situația este chiar mai gravă față de acum zece ani, când a fost pornită investiția privind lucrările de înlocuire a instalațiilor și echipamentelor vechi.
Această situație a fost recunoscută de curând și de autoritățile locale, care consideră că stația existentă nu va putea să funcționeze, așa cum cer normativele, niciodată, fiind necesară una nouă, confirmând în acest fel, ceea ce a susținut de mai mult timp opoziția din Consiliul Local Lugoj.
Primăria Lugoj a afirmat însă că problemele stației de epurare ce deservește nevoile lugojenilor sunt aceleași ca la majoritatea celor peste 450 de stații de epurare din țară, dintre acestea mai puțin de zece au reușit cu adevărat să-și pună la punct probleme tehnice. Deși s-au cheltuit aproape șase milioane de euro, stația de epurare a Lugojului a fost mai mult distrusă decât modernizată, ceea ce este evidențiat și de numărul mare de amenzi date de cei care au ca sarcină protejarea mediului și apelor de agenții poluatori.
„Din cele 460 de stații câte are România, doar șapte se încadrează în parametrii ceruți de Uniunea Europeană, pentru protejarea mediului înconjurător. Când a fost făcut proiectul pentru stația noastră s-a făcut pentru repararea unei stații vechi și nu pentru una nouă. Prin ce s-a făcut până acum noi am respectat tot proiectul. Dar acesta nu a fost făcut bine. Pe parcursul lucrărilor s-au dat 65 de dispoziții de șantier din partea proiectantului. A fost prevăzută și racordarea localităților din jur, astfel încât stația să deservească 100.000 de locuitori”, a explicat Francisc Boldea, primarul Lugojului. Acesta a arătat că distanța față de oraș până la care este amplasată stația este improprie unei bune funcționări. „Cea mai grea problemă pe care o avem la stație este că se află la 9 kilometri distanță de municipiu. Stațiile care funcționează bine în țară sunt la 100 de m de localități. Din cauza distanței, gunoiul la noi face 5-7 ore, se răcește și nu se mai poate produce biogazul cu care să producem curent electric necesar pentru instalații. Pe de altă parte ne încurcă și bazinul de retenție de pe Jabărului, care are 300 m lungime și șase lățime. Trebuie să găsim o soluție să nu se răcească gunoiul, nu putem să închidem bazinul, pentru că riscăm să fie inundată zona Pohalma. Sunt orașe care au renunțat la partea chimică”, a explicat ocupantul primului fotoliu din Primărie.
Punerea în funcțiune a stației așa cum este prevăzut în proiect nu se poate face până când toate cele 48 de obiective modernizate nu sunt legate la un tablou centralizat de comandă. Firma Kematronic din Baia Mare, care a câștigat proiectul de automatizare, are câteva obiecțiuni la proiectul tehnic, iar în momentul de față, lucrurile bat pasul pe loc.