Perioada dintre cele două războaie mondiale a fost, poate, cea mai înfloritoare din istoria orașului. Muzica de salon și jazzul răsunau pretutindeni pe străzi, iar datorită aerului curat localitatea a fost declarată stațiune climaterică de Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale pe data de 25 iulie 1931.
Ulterior deciziei luate, pe plan local s-au întâmplat doar lucruri bune, numărul vizitatorilor din țară și străinătate sporind extrem de mult economia locală.
Un rol important l-a jucat atunci sanatoriul „Dr. Velicsek”, pus la dispoziţia bolnavilor cu afecțiuni psihice, anemie, inimă sau ficat. Potrivit istoriabanatului.wordpress.com, acesta avea peste 100 de camere, oferind o îngrijire specială celor internaţi. Nu era frecventat doar de cetăţeni români, ci şi de bolnavi din Austria, Cehoslovacia, Iugoslavia şi Ungaria.
Din comitetul de conducere a staţiunii climaterice Bocşa Montană făceau parte cei mai mulți dintre intelectualii localității, dar și primarul de vremea aceea, Vasile Perian. După Al Doilea Război Mondial, însă, staţiunea Bocşa Montană a dispărut. Cazul cel mai elocvent este cel al sanatoriului, transformat în Casă de Cultură.
Ruinele au luat locul sănătății
Mai târziu, zona s-a schimbat puțin, iar locuitorii își amintesc chiar și acum de celebra scenă și de grădina de vară care existau în zona fostului sanatoriu, dar și de terenul de fotbal, frumos amenajat, dar care astăzi este o ruină.
Ansamblul ,,Velicsek” cuprinde şi alte clădiri, precum şi un teren cu parc de circa 3 hectare. Retrocedat foştilor proprietari, până în această lună nimeni nu a putut estima dacă obiectivele istorice vor mai putea fi la fel de animate ca odinioară. În luna martie a anului 2015, însă, problemele legate de proprietate s-au reglementat, iar acum Primăria Bocșa a intrat în posesia întregului complex. Executivul s-a mișcat relativ repede și a alocat, prin Consiliul Local, suma de 390.000 de lei pentru reabilitarea completă a zonei, dar, bineînțeles că îi va pastra infrastructura culturală care s-a dezvoltat aici încă din secolul trecut.
,,Consiliul Local a achiziționat tot ansamblul de clădiri care a fost revendicat de familia Velicsek și în momentul de față pot să vă spun că suntem proprietari pe tot ceea ce a însemnat acest ansamblu în orașul Bocșa. Aici includem mai multe clădiri printre care Casa de Cultură, clădirea în care se află Muzeul Constantin Lucaci, încă o clădire unde intenționăm să realizăm Muzeul Constantin Gruescu și încă un imobil care este în patrimoniul cultural. Acest ansamblu merită atenție specială din partea administrației locale și nu am ezitat să gândim proiecte de viitor pentru această zonă care are o anumită calitate a aerului”, a declarat primarul Eugen Cismăneanțu pentru Express de Banat.
Zonă de agrement
Prin urmare, administrația are în plan să refacă tot ceea ce timpul și nepăsarea au distrus și să reînvie zona. Una dintre ideile care se vehiculează acum este ca rugile din Bocșa Montantă și Bocșa Vasiova să fie organizate aici, odată ce Biserica Ortodoxă Română și-a manifestat în repetate rânduri intenția de a feri lăcașele de cult de agitația și dezordinea care se creează cu prilejul hramului bisericilor.
,,Pentru acest proiect am muncit foarte mult și am decis ca din bugetul local să alocăm o sumă de 390 de mii de lei fără TVA. Pe lângă terenul de sport, unde vom reface toată infrastructura, vom reface și acele gradene care existau în trecut, îl vom împrejmui, pentru că acolo, cu multă vreme în urmă, exista chiar și nocturnă. În plus, de el vor putea beneficia și elevii care studiază în Corpul B al Liceului Tata Oancea. Practic, va exista o întreagă zonă de agrement, de care se vor putea bucura toți locuitorii orașului nostru”, a declarat primarul Cismăneanțu.
FOTO: istoriabanatului.wordpress.com