Crește semnificativ numărul celor care solicită azil în România, iar îngrijorător este faptul că din ce în ce mai mulți copii ajung la noi în țară neînsoțiți. Anul trecut au fost înregistrate peste 6.000 de cereri, cel mai mare număr din istoria României.
Datele au fost prezentate în cadrul conferinței „Incluziunea socială a copiilor solicitanți de azil și refugiați”, organizată de Salvați Copiii. Organizația s-a implicat activ în sprijinul micuților, având programe în toate cele cinci centre de primire și cazare, unul dintre ele fiind chiar la Timișoara.
„În ultimii ani observăm cu îngrijorare o creștere semnificativă a numărului celor care solicită azil în România. În anul 2020 a fost înregistrat cel mai mare număr de cereri de azil din istoria României, 6.156 dintre care 1.551 au fost copii și 4.607 adulți. Alarmant e faptul că dintre cei 1.551 de copii, 62% au fost copii neacompaniați, care au venit fără familia lor alături. Această tendință ascendentă continuă și în primele șase luni ale anului 2021. Doar în primul semestru au fost depuse 5.102 cereri, dintre care 1.511 sunt minori. Dintre aceștia, 875, adică mai mult de jumătate, fiind copii singuri”, a spus Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Organizației Salvați Copiii.
Principala țară de proveniență a persoanelor care au solicitat azil în România este Afganistan. Peste 70% dintre copii vin din Afganistan, 15% din Siria, &% din Irak, iar un procent mai mic din zone precum Pakistan sau Yemen.
„Una dintre cele mai mari dificultăți care se răsfrânge asupra minorilor neînsoțiți este legată de delegarea reprezentanților legali care au rolul de a reprezenta interesele copilului. O singură persoană poate reprezenta 10-12 minori neînsoțiți în același timp. Colegii mei din teren au sesizat un contact destul de limitat între copii și reprezentanții legali. Printre factorii care duc la această situație sunt barierele lingvistice, numărul mare de cazuri gestionate de un reprezentant legal, dar și procedurile administrative. Acum, începând din acest an, în trei centre s-a făcut un progres și există două persoane care pot prelua această funcție”, a mai spus Gabriela Alexandrescu.
Salvați Copiii a realizat și un raport privind situația minorilor neînsoțiți, refugiați și solicitanți de azil. Perioada pandemiei a contribuit la apariția unor dificultăți, de la îngrădirea libertății de a părăsi centrele regionale de cazare, până la limitarea accesului la educație. Educația în mediul online a fost una dintre cele mai mari provocări din cauza barierelor lingvistice, dar și a lipsei echipamentelor electronice. Odată ajunși în România, micuții trebuie să învețe limba română, iar pentru acest lucru este acordat un an. Ulterior, sunt repartizați în centre de învățământ în funcție de cunoștințe.
„Dintre recomandările noastre, menționez nevoia de a fi dezvoltate unele servicii integrate care să fie aplicate din momentul sosirii. Desigur că am solicitat îmbunătățirea cadrului legal privind condițiile de numire și responsabilitățile reprezentantului legal, dezvoltarea unui mecanism inter-instituțional de consultare a minorilor care nu au fost însoțiți, asigurarea unei finanțări adecvate, simplificarea procesului de înscriere în procesul de educație”, a spus Gabriela Alexandrescu.
De la începutul pandemiei, Salvați Copiii a oferit servicii educaționale pentru aproape 1.300 de copii și 1.511 adulți, suport material și alimente, haine, medicamente, pentru aproape 1.000 de copii și peste 1.050 de adulți și numai în acest an au fost alocați peste 200.000 de euro pentru asistența copiilor migranți. Organizația este implicată în problematica azilului încă din anul 1995, iar echipa a lucrat cu peste 9.000 de copii și familiile acestora.