Să mâncăm corect de sărbători!

Sărbătorile vin, erorile apar. Ideea merge mai departe, greșeala rămâne. Să fim mai buni de sărbători! Buni la… limba română! Atunci când mâncăm, nu ne strică puțină responsabilitate… lingvistică! Contextul – context, gramatica – bună în orice bătătură.

Câteva chestiuni utile, în acord perfect cu zilele perfecte pe care le parcurgem:

  1. Pe masă punem bunătăți, nu *bunătățuri. O fi masa în familie, cu tradiții și urări specifice, cu vorbe de duh, meșteșugite, cu de-ale casei, cu șefi și gospodine, dar dicționarul e din capul locului cel care stă în capul mesei.
  2. Printre bunătăți: jumările – de la jumară, forma de singular; *jumerele nu-și au locul la masa corectitudinii – trebuie scoase și din vocabularul gurmanzilor, și din meniurile unor restaurante.
  3. Șoriciul se prezintă așa la singular; oricât de atașați am fi de obiceiurile casei, prostul obicei de a spune șoric sau șorice trebuie uitat.
  4. Caltaboș, la plural – caltaboși, constituie tradiția celui atent la obiceiul locului, dar și la discurs. Învelișul sonor al deliciosului preparat nu e nicidecum *cartaboș. Până și Wordul s-a obișnuit cu forma corectă și dă semne că ceva nu e în ordine când consoana r vrea să ne țină atașați de vreo tradiție de familie.

Tradițiile sunt frumoase și este grozav să ne bucurăm de ele! Și în lingvistică vorbim de tradiție și de respectarea unor obiceiuri… gramaticale.

leader board 728 x 90 px

Masa – masă, casa – casă, dicționarul – dicționar, gramatica – în orice context!