Viceprimarul USR al Timișoarei, Ruben Lațcău, reacționează în scandalul legat de traseul anunțat al viitoarei autostrăzi Timișoara-Belgrad și le dă asigurări locuitorilor din Moșnița Nouă că nimeni nu le va dărâma casele și că „suntem într-un punct mult prea incipient încât să discutăm de trasee finale”.
„Nevoia de a uni Timișoara prin autostradă, de Serbia și sudul Europei, este un scop la care aderăm cu toții. (…) Pentru a avea vreodată această autostradă, ea va trebui finanțată de Comisia Europeană. Iar pentru a fi finanțată, trebuie să primească un punctaj mare. În acest context, alimentarea autostrăzii cu trafic este un criteriu esențial. Iar pentru a se alimenta cu trafic, traseul ei trebuie să ajungă cât mai aproape de centura Timișoarei. Fără punctaj mare, nu primim finanțare, fără finanțare nu facem autostrada. Aceasta este realitatea de la care pornim și toți politicienii, locali și județeni, trebuie să înțeleagă acest lucru.”, a scris viceprimarul Lațcău pe pagina sa de Facebook.
Viceprimarul mai spune și că infrastructura trebuie dezvoltată în echilibru, câtă vreme la sud de Timișoara avem lunca Timișului, cu situri Natura 2000 și alte spații protejate, dar și o dezvoltare imobiliară periurbană necontrolată, unde primăriile au permis PUZ-uri în câmp, pe toată întinderea comunelor.
„Mai jos puteți vedea traseele de lucru actuale, mai detaliate. Era clar de la început că acea linie pe o hartă, vehiculată ca traseu final de colegii din CJ, era doar un draft pentru opțiunile mari studiate. În acest punct trebuie să venim cu o perspectivă constructivă și să lăsăm acest alarmism fals și lupta împotriva autostrăzilor. Discuția nu ar trebuie să chestioneze nevoia autostrăzii, ci să ne luptăm, cu o singură voce, ca Timișoara, Timișul și Moșnița să primească o autostradă care nu doar că nu trece printre case, dar care are elemente esențiale pentru bunăstarea locuitorilor din aceste zone – cât mai multe descărcări, panouri de protecție și perdele forestiere de izolare. Aceste puncte ar trebui dezbătute de acum. Sunt lucruri pe care le putem obține, pe care le-am discutat și pe care le-am cerut pentru Moșnița și zona periurbană. Dar nu e doar rolul meu să fac asta pentru județ și Moșnița, ci ar trebui să lucrăm împreună pentru cetățeni.
„Traseele de pe hartă, cele din imagini, cu fuchsia, albastru și roșu sunt variantele în discuție. Cu galben se văd PUZ-urile. Observați că suprafața pe care Moșnița a făcut PUZ-uri, la Moșnița Nouă, Veche, Albina și Urseni egalează ca suprafață dimensiunea construită a Timișoarei! Toate acestea fără o creșă, fără grădinițe noi, fără școli. Fără spațiu pentru infrastructură, fără drumuri majore și fără transport public. Observați, de asemenea, că nu mai există spațiu între PUZ-urile eliberate și siturile Natura 2000 și cele protejate (cu albastru și verde). PUZ-uri apar inclusiv suprapuse cu ariile protejate. Întreb, poate aude cineva, unde și cum se mai poate dezvolta infrastructura în jurul Timișoarei în acest context? Centura va fi de asemenea flancată pe tot traseul prin sau pe lângă Moșnița, de PUZ-uri.”, a precizat Lațcău.
Analiza multicriterială de traseu poate fi consultată aici.
Reacția viceprimarului Timișoarei vine după ce Consiliul Județean Timiș a depus un memoriu la Ministerul Transporturilor în care solicită reluarea analizei variantelor de traseu pentru viitoarea autostradă Timișoara-Belgrad. Vicepreședintele CJT Alexandru Proteasa a declarat că administrația județeană a studiat caietul de sarcini și toate documentele care au stat la baza avizării acestui proiect și a găsit o serie de probleme în caietul de sarcini.
De asemenea, primarul comunei Moșnița Nouă susține că în varianta aceasta, viitoarea autostradă ar trece prin locuințele oamenilor. La rândul său, primarul comunei Bucovăț susține că 5% dintre cetățenii localității au semnat un memoriu prin care arată că nu sunt de acord cu varianta de traseu propusă de Ministerul Transporturilor.