Numărul tot mai scăzut al locuitorilor din România și îmbătrânirea populației au determinat-o pe Valeria Schelean să reacționeze. Deputatul cărășean cere Guvernului Grindeanu măsuri care să oprească declinul demografic.
Deputatul Valeria Schelean-Șomfelean cere Guvernului să prezinte măsurile pe care le are în vedere pentru a opri declinul demografic, ba chiar pentru a crește natalitatea și pentru a spori forța de muncă.
„Este nevoie ca Guvernul să întreprindă măsuri reale în acest sens, de aceea îi solicit ministrului Muncii și Justiției Sociale, doamnei Lia-Olguța Vasilescu, să ne prezinte ce face Guvernul în acest sens:
– Care sunt politicile publice și măsurile demografice pe care Ministerul le are în vedere pentru următorii patru ani, punctat pe fiecare an, pentru a asigura României o dezvoltare și un viitor în siguranță în acest context al declinului demografic?
– Ce măsuri concrete are în vedere pentru creșterea natalității în România și sprijinirea familiilor tinere? Există o viziune specifică pentru susținerea familiilor active economic?
– Care sunt proiectele ministerului pe zona de ocupare, în așa fel încât să se prevină o lipsă acută de forță de muncă în general, dar și cu deficite ale calificărilor profesionale?
– Ce măsuri concrete are în vedere, punctat pe ani, pentru diminuarea migrației externe a populației și mai ales a forței de muncă calificate?”
Valeria Schelean spune că în istoria României nu s-a mai înregistrat o scădere a populației atât de rapidă ca acum. Deputatul este de părere că declinul demografic atrage după sine o mulțime de efecte negative, de aceea este nevoie de măsuri urgente pentru stoparea sa. „Efectele deficitului demografic sunt multiplicatoare, determinând: creșterea ratei de dependență a vârstnicilor față de cei mai tineri; creșterea cheltuielilor publice și private asociate acestor dependențe; deficite de calificări profesionale în economie, care pot deveni cronice; apariția dezechilibrelor în distribuția resurselor demografice pe populația activă și cea dependentă; fluxurile de elevi și studenți din învățământul românesc vor scădea în ritmuri și mai rapide decât în prezent, iar numărul școlilor și universităților va urma aceeași traiectorie descendentă, la fel ca și necesarul social de cadre didactice; creșterea cheltuielilor publice cu sănătatea și cu subvențiile pentru menținerea în bună funcționare a serviciului public de pensii și de protecție socială etc.”