Risc crescut de inundații! Administrațiile comunelor Nădrag, Pietroasa, Tomești și Curtea, în alertă odată cu încălzirea vremii

Căderile masive de zăpadă au dat mari bătăi de cap administrațiilor locale din estul județului Timiș, mai ales celor care au teritoriu la poalele Munților Poiana Ruscă. Cum pentru zilele acestea, meteorologii anunță o creștere a temperaturilor, riscul de inundații devine iminent.

Situații care din păcate s-au repetat destul de des în ultimii 20 de ani, motiv pentru care șefii administrațiilor locale ale comunelor aflate la poalele Munților Poiana Ruscă se tem și acum de posibilele dezastre create de topirea zăpezii. La Nădrag, localitate aflată la poalele Vârfului Padeș (1.382 m), cel mai înalt din Munții Poiana Ruscă, râul Nădrăgel poate ieși din matcă chiar în zona centrală.

„Am avut nenumărate probleme și în trecut, ele pot apărea și acum, dacă zăpada se topește brusc sau apar ploi. Au fost executate lucrări de regularizare pe vreo 300 de metri în albia râului. Există și un proiect de reabilitare a albiei, care se întinde pe o durată de circa trei ani și va fi realizat de Direcția Apelor Române Banat. Lucrările au fost demarate, însă au început din aval, de la Jdioara, pentru că pe partea cu Nădragul nu erau marcați arborii. Majoritatea văilor care pornesc de pe Padeș se revarsă spre Nădrag și pot apărea baraje formate din lemne sau bolovani. Pe vârf zăpada e foarte mare”, a declarat Liviu Muntean, primarul Nădragului.

Pe Vârful Rusca (1.376 m), al doilea ca altitudine din Munții Poiana Ruscă, stratul de zăpadă este asemănător, de peste un metru. Situația este similară și în comunele Tomești, Pietroasa sau Curtea, unde se revarsă pârâurile în râul Bega. „Pe Rusca, zăpada e cam de un metru, iar pe Tău Ursului ajunge la 80 de centimetri. Noi, în regie proprie, am amenajat albia râului Bega, însă și Direcția Apelor a intervenit pe raza satului Românești. Pot apărea baraje formate din poduri de gheață sau lemne aduse de pe versanți”, a spus Costel Medelean, primarul comunei Tomești.

Estul Timişului a fost lovit de mai multe inundaţii începând cu anul 2000, când s-au înregistrat şi pierderi de vieţi omeneşti. Au urmat cele apoi cele din 2005, 2010, 2012, 2014 și 2016, care au produs însemnate pagube materiale.