REVOLTĂ. Afaceri murdare în paradisul verde! Microhidrocentrale oriunde, în Alpi, dar nu pe Nera! (VIDEO)

Localnicii din satele Borlovenii Vechi, Pătaş şi Prigor s-au mobilizat exemplar şi nici măcar nu au vrut să audă prezentarea proiectelor de microhidrocentrale pe Nera!

Peste 200 de localnici au umplut până la refuz Casa de Cultură din Prigor, acolo unde Agenţia pentru Protecţia Mediului programase, luni, dezbaterea publică privind construcţia a trei microhidrocentrale pe râul Nera, întrerupând din start dezbaterea şi spunând un „NU” răspicat acestor proiecte. De îndată ce Sergiu Mihuţ a luat cuvântul pentru a prezenta proiectul, un bătrân de 86 de ani s-a ridicat şi a cerut să se întrerupă prezentarea şi să se noteze că nimeni din cei prezenţi în sală nu sunt de acord cu cele prezentate, căci zona este foarte importantă pentru cadrul natural, că debitul Nerei este deja captat pentru a asigura apă în barajul de la Văliug şi a amintit de superba pădure virgină de la Izvoarele Nerei, pe care o doresc păstrată intactă.

Șantaj din scaunul de edil-șef

Demnă de consemnat a fost şi poziţia preotului Gheorghe Vlasie din Borloveni, care i-a mobilizat exemplar pe credincioşi şi a demascat chiar şantajul prin care una dintre familii a fost pusă de către fostul primar să accepte realizarea microhidrocentralelor. Iar Direcţia Silvică Pancevo, Asociaţia de mediu „Aurora” şi primarul din Biserica Albă, toţi din Republica Serbia, au fost prezenţi la dezbateri şi au arătat că proiectul compromite ecosistemele din jurul Nerei, atât cele din România, cât şi cele din Serbia!

Atenție! Se iese în stradă!

Zeci de ţărani din Prigor, dar şi ingineri, medici şi alţi intelectuali au luat şi ei cuvântul şi au transmis că, dacă Agenţia pentru Protecţia Mediului va îndrăzni cumva să dea acord de mediu, vor merge cu toţii pentru a protesta în faţa Ministerului Mediului. De asemenea, administraţiile celor trei parcuri traversate de râul Nera au avizat negativ această iniţiativă de construire de MHC-uri.

Italieni din Timișoara!

Intenţia a două societăţi, Prigor Energy şi Semenic Energy, de a construi microhidrocentrale pe râul Nera a stârnit deja ample proteste în rândul ONG-urilor de mediu, care nici nu vor să audă de asemenea construcţii. Mai ales după ce reprezentanţii societăţilor au susţinut că acţionariatul celor două firme este „100 la sută” italian, deşi datele de la ONRC indică şi un acţionar român, Dinu Buliga, un profesor de sport cercetat penal pentru uz şi port ilegal de armă, care a fost implicat în mai multe proiecte cu energie din surse regenerabile.

Deşi potrivit anunţului de pe site-ul APM Caraş-Severin cele două firme ar avea sediul la Timişoara, conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, cele două firme au sediul social declarat la Caransebeş. Şi acelaşi acţionariat, Dinu Buliga, un profesor de sport din Timişoara, care mai are un proiect similar la Topleţ şi care plănuia un amplu parc eolian la Orşova, un cetăţean italian şi o firmă italiană numărându-se printre acţionari. Deşi cetăţenii au ridicat şi această problemă, nimeni nu le-a dat răspunsurile solicitate.

Dezastru natural

Râul Nera izvorăşte din Munţii Semenic şi străbate aproape întregul fost judeţ Caraş până la vărsarea sa în Dunăre, printr-o superbă deltă, protejată de legislaţia de mediu ca zonă umedă şi Sit RAMSAR. Nera străbate pădurile virgine, dar şi Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului, Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa şi Parcul Natural Porţile de Fier! Cu alte cuvinte, o sumedenie de zone şi arii protejate depind în habitatele lor de cursul Nerei, fapt pentru care specialiştii cred că proiectul de construcţie a unor microhidrocentrale pe Nera ar dăuna acestor habitate. Cea mai afectată ar fi vidra, care, potrivit specialiştilor, se poate deplasa şi până la 45 de km pentru hrană, fapt ce ar cuprinde întregul curs al Nerei.

Atentat la patrimoniul UNESCO

Specialiştii spun că Nera este deja captată, pe o zonă, de către Hidroelectrica, pentru o hidrocentrală şi spun că încă o captare a Nerei ar cauza grave disfuncţionalităţi de mediu. Şi tot activiştii de mediu arată că microhidrocentralele se află la limita Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, a unui viitor sit UNESCO și a Rezervației Naturale Izvoarele Nerei, renumită pentru făgetele multiseculare și peisajul forestier intact.

Proiectul de construire a MHC-urilor îi nemulţumeşte pe cei care se ocupă de protecţia mediului și pentru că se află în apropiere și în amonte de două situri care conservă specii și habitate Natura 2000, unele dintre ele foarte rare, sensibile la orice modificări ale mediului natural. Proiectul este în amonte de Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, dar şi de alte două situri de interes european, unul dintre cele mai renumite ca valoare a peisajului, biodiversitate, specii și habitate rare, endemice sau Natura 2000. În studiile de specialitate se menționează că prelevarea apei din cursul Nerei va conduce la scăderea semnificativă a debitului râului pe o distanță deloc neglijabilă şi studiul de impact, publicat de cele două societăţi pe site-ul APM Caraş-Severin, abundă în date tehnice, tratând superficial impactul socio-economic al microhidrocentralelor. În plus, nu justifică deloc necesarul acestor investiții pentru comunitățile locale, la nivel regional sau național.

Activiştii de mediu mai sunt nemulţumiţi şi de faptul că studiul științific este vag, incomplet și, pe alocuri, incorect; nu conține o evaluare științifică a impactului asupra peisajului, dar spun că şi Agenţia pentru Protecţia Mediului este părtaşă la „distrugerea” râului Nera, deoarece a stabilit această dezbatere publică la sediul Primăriei Prigor, deşi majoritatea dezbaterilor de până acum se făceau la sediul APM Caraş-Severin.

Sârbii ne avertizează!

O organizaţie sârbească de protecţia mediului a luat și ea poziţie faţă de intenţia manifestată de către două societăţi comerciale din România de a construi trei microhidrocentrale pe râul Nera. Aceasta spune că a aflat de la un ONG român despre această intenţie şi atrage atenţia Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin asupra dezastrului natural pe care l-ar produce o asemenea iniţiativă în zonele protejate complementare acestui proiect. Sârbii atrag atenţia asupra faptului că zona protejată Caraş-Nera (din Republica Serbia) este o arie protejată IUCIN şi că un asemenea proiect pe râul Nera, împărţit o bună parte chiar cu Republica Serbia, ar putea genera disfuncţionalităţi în zonele protejate din acest areal. Milan Belobabic, preşedintele Asociaţiei „Aurora” din Serbia, mai spune că solicită APM Caraş-Severin să prezinte poziţia sa în cadrul dezbaterii publice de astăzi pe această temă şi mai anunţă că va informa şi autorităţile centrale de mediu din Republica Serbia cu privire la această iniţiativă pe râul Nera şi a problemelor ce pot apărea.

• Tweet
• Pin It