Relațiile româno-sârbe, periclitate de bacul de la Moldova Nouă!

O delegație de partid și de stat, formată din primari liberali și pesediști din Banatul de Munte, s-a deplasat săptămâna trecută în Serbia, țară de care ne desparte Dunărea și de care am fost legați dintotdeauna prin celebra Vegeta. Vizita, una de lucru (ce glumă bună!), s-a circumscris dorinței „dezvoltării comunităților noastre și a consolidării relațiilor româno-sârbe”, ca să citez exact din postarea de pe pagina de Facebook a Consiliului Județean.

Între atâția primari, oameni serioși, respectuoși, cu experiență în administrație, l-am remarcat și pe Ghiță Românu, despre care toată lumea a aflat de curând că, prin ordonanța procurorului, va trebui să presteze 45 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității. În semn de recunoștință, colegii lui liberali au considerat că merită să facă parte din delegația cărășeană, convinși că va reprezenta cu cinste urbea natală, Anina.

Din aceeași postare aflăm că: „Această vizită din partea delegației române a avut ca principal scop rentabilizarea circulației prin intermediul bacului (scuzați exprimarea (a)română a postacului din CJ) pentru ca turiștii celor două state să beneficieze de transport rapid peste Dunăre, un interes deosebit acordându-se şi proiectelor transfrontaliere comune depuse pentru dezvoltarea comunităților noastre pe situații de urgențe, cât și pentru dotarea cabinetelor medicale.”. Privind tabelul cu membrii delegației, am dedus că unii primari, ale căror localități n-au nimic comun cu Dunărea și cu proiectele transfrontaliere comune, au mers la sârbi doar să mănânce, să bea și să se recreeze două zile.

Ceea ce puțini știu, vizita delegației de partid și de stat a primarilor județului nostru a stat sub semnul întrebării, iar de la ea i-au venit dracii lui Viorel Bașag care, în ședința Consiliului de Administrație al Spitalului Județean de Urgență Reșița, s-a abținut de la votul pentru demiterea managerei Alina Stancovici. Pe scurt, cu o zi înainte, într-o miercuri, a avut loc verificarea tehnică a bacului de la Moldova Nouă cu care au fost transportați membrii delegației, ținând seama că acesta iernase de astă-toamnă. La prima cheie, surpriză, motoarele n-au pornit. La a doua, la fel. Bineînțeles că și la următoarele două situația a fost identică. Cineva a avut ideea să sune la Reșița să-l întrebe pe prezident dacă bacul ar fi pornit la manivelă. Cică răspunsul ar fi fost ceva de genul: „Da, dar cu o condiție, să aibă motor de Buceagă!” Un altul și-a dat cu părerea că hiba nu e de la motor, ci de la baterii. Fuga în oraș, caută baterii de un anumit tip, ca să nu se fi compromis vizita delegației de partid și de stat a primarilor cărășeni și a lu’ Ghiță Românu, consilier de primar. N-au găsit câte au trebuit, dar s-au descurcat, completând cu baterii de 1,5 V pentru lanternă. Bineînțeles, vinovat de cele întâmplate, Vio Bașag, responsabilul de bac din partea Aquacaraș. Până la urmă drăcia aia s-a urnit din loc și toată lumea a răsuflat ușurată.

Bucurie de scurtă durată, până s-a trecut Dunărea, căci pe malul sârbesc, nici picior de vameș. Cineva din partea românească a uitat să-i anunțe măcar cu o zi înainte pe vameșii sârbi de prezența delegației. Și cine ar fi trebuit să anunțe, dacă nu același Vio Bașag. Unii zic că vama nici nu s-ar mai fi făcut, membrii delegației de partid și de stat intrând în țara vecină pe barba sârbilor.

Lăsând la o parte problemele legate de bac și vamă, primarii noștri, care „au avut misiunea de a-și prezenta comunitățile pentru a atrage cât mai mulţi turiști, pentru a beneficia de un schimb turistic și cultural avantajos”, s-au întors acasă cu sentimentul patriotic al misiunii îndeplinită 100% și cu plasele pline de cumpărături, promițând că se vor întoarce și la anul, cu condiția ca bacul de la Moldova Nouă să mai plutească pe Dunăre.