Recensământ de probă al populației! Lugojul, oraşul femeilor, se pregătește pentru numărătoarea neoficială

Participarea la recensământul de probă a persoanelor este obligatorie. În plus, programele informatice necesare pentru autorecenzarea online a cetățenilor vor fi realizate de INS și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).

Anul acesta lugojenii se pregătesc pentru recensământul de probă al populației, care se va desfășura începând cu luna aprilie, pentru verificarea practică a conținutului formularelor, a instrucțiunilor, a programului de recenzare și de prelucrare, precum și a măsurilor organizatorice pentru recensământul oficial al populației care va avea loc în 2021.

Recensământul este obligatoriu pentru următoarele categorii de persoane: persoanele cu cetățenie română, străină sau fără cetățenie, cu reședința obișnuită în România și pentru persoanele cu cetățenie română, cu domiciliul în România, dar cu reședința în altă țară pentru o perioadă mai mică de 12 luni. Refuzul de a furniza datele cerute de recenzori este contravenție și este sancționat cu amendă.

Lugojul, Raiul bărbaților, printre miturile recensămintelor

Lugojul nu a fost niciodată un oraș prea mare, însă evoluția populației sale este plină de amănunte interesante. Una dintre legendele cel mai des auzite prin țară despre oraș este cea a unui fel de „rai al bărbaților”, unde sunt trei femei la un locuitor de sex masculin. În realitate, niciodată nu s-a ajuns la un asemenea raport. Totuși, din anii ’50 şi până la sfârșitul anilor ’70, la Lugoj femeile au fost majoritare. Explicația a fost că industria tradițională a orașului, cea textilă, angaja în covârșitoare majoritate femei.

În anul 1956, de pildă, la o populație totală de 30.250 de locuitori, femeile erau cu 2.500 mai multe decât bărbații, tendință care se menține și în anii următori. Cu toate acestea, o privire mai atentă asupra statisticelor arată că aceasta a fost o caracteristică permanentă a Lugojului.

În 1910, de pildă, într-o epocă relativ liniștită, prosperă și fără războaie, Lugojul avea 19.818 locuitori, dintre care 8.984 bărbați și 10.834 femei! Ceea ce arată că diferența de 2.000 de femei în plus, adică 10% din populația orașului, s-a păstrat!

Refugiații, „decrețeii” lui Ceauşescu şi navetiștii au sporit populația

Două decenii mai târziu, la 29 decembrie 1930, lugojenii erau în număr de 23.593. Începând cu acest moment, numărul locuitorilor de pe Timiş crește sau scade în ritmul istoriei. În 1941, se înregistrau cu aproape 3.000 de locuitori în plus, dar nu din cauza natalității, care nu a fost nici când prea ridicată la noi, ci a valului de refugiați din Ardealul de Nord, de după Dictatul de la Viena. La 21 ianuarie 1948, urmările războiului se făceau simțite, populația orașului împuţinându-se cu mai mult de 2.000 de suflete.

După creșterea provocată de refugiați şi scăderea cauzată de dezastrul războiului, a urmat din nou o creștere, provocată de industrializarea forțată din perioada comunistă plus navetiștii din marile întreprinderi, dar și de celebrul decret al lui Ceauşescu care interzicea avorturile.

După Revoluție, cea mai mare populație consemnată la Lugoj a fost de 56.000 de locuitori în 1989, urmată de 54.840 de locuitori, un an mai târziu. În realitate, cu tot cu navetiști, cifra se apropia de 58.000.

După numai doi ani, asistăm la o scădere spectaculoasă. Șomajul, fenomen nou pe acea vreme, dar şi reîmproprietărirea muncitorimii cu origini la sate, altele decât decât Tapia sau Măguri, au redus populația la 50.939. A fost cea mai rapidă scădere din istorie, mai abruptă şi decât cea din timpul războiului!

Lugojul mileniului III: natalitate negativă

Tendința descrescătoare a continuat până în zilele noastre: 49.008 locuitori la 1 ianuarie 2000 şi 44.636 la recensământul din anul 2002. La „strigarea” din 2002, sporul natural (diferența între născuții și decedații la mia de locuitori) era unul negativ, cu o valoare destul de pronunțată de aproape 3%. Evoluții interesante au avut la Lugoj diferitele etnii care au trăit mereu în bună înțelegere și deplină toleranță religioasă. Dacă în anul 1934, germanii erau în număr de 6.280 de persoane (un sfert din populație), la ultimul recensământ din 2002 mai erau doar 1.279. Celor care li se pare că este o cifră destul de bună, le amintim că acum 150 de ani, la 3 decembrie 1849, ei erau în număr de 3.190! Și populația evreiască a înregistrat o scădere importantă: de la 1.800 în 1934 (7,2% din total), la recensământul din 2002 numărul era de ordinul zecilor. Ponderea unor etnii s-a redus din varii motive, altele au crescut ca număr, spre exemplu rromii şi ucrainienii.

La ultimul recensământ, realizat în 2011, populația municipiului Lugoj se ridică la 40.361 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002.