Reacția lui Lațcău în scandalul legat de traseul viitoarei autostrăzi Timișoara-Moravița: „Sper că echipa tânără și nouă de la CJT nu are aceleași cutume de a alege traseele de infrastructură după posibilitățile de afaceri imobiliare ale prietenilor”

Viceprimarul USR al Timișoarei îi dă replica vicepreședintelui PNL al CJ Timiș în scandalul legat de traseul viitoarei autostrăzi A9 Timișoara-Moravița, anunțat recent de ministrul USR al Transporturilor Cătălin Drulă. Cele două administrații, cea locală și cea județeană, au opinii complet diferite în ceea ce privește stabilirea acestui traseu. 

Astfel, Ruben Lațcău susține că varianta anunțată de autoritățile centrale pentru traseul viitoarei autostrăzi A9 este cea mai bună opțiune pentru Timișoara și mediul de afaceri, susținută de administrația Fritz.

„CJT-ul a insistat și a presat ca ultimele două variante discutate să conțină obligatoriu o variantă Dudești, chiar dacă era evident că o astfel de variantă nu ar avea volumul de trafic necesar. Sper că echipa tânără și nouă de la CJT nu are aceleași cutume de a alege traseele de infrastructură după posibilitățile de afaceri imobiliare ale prietenilor. Să ne fie foarte clar, alegerea traseului unei autostrăzi nu este un lucru pe care îl decide sau ar trebui să îl decidă un ministru, președinte de consiliu județean sau primar. Există o analiză multicriterială care oferă un punctaj clar, pe baza cărora se aleg traseele. Această condiție este una obligatorie dacă vrei să obții finanțare europeană, iar ca să obții finanțări europene pentru autostrăzi ai nevoie de un minim de punctaj.”, a scris Ruben Lațcău pe Facebook.

leader board 728 x 90 px

CITEȘTE ȘI: Viitoarea autostradă Timișoara-Belgrad, desenată printre casele oamenilor: „Super! Trece chiar pe la mine prin living! Din casă, direct pe autostradă” 

Lațcău a explicat în detaliu cum a fost aleasă varianta cu acest traseu de autostradă.

„Nimeni nu finanțează autostrăzi pentru comune. Varianta aleasă a obținut 85/100 de puncte iar varianta pentru care a insistat CJT-ul, cea pe la Dudești, a obținut 54. La 54 de puncte nu primești finanțare europeană. 70% din criterii pentru alegere sunt economici iar 30% de mediu, alegerea s-a făcut prin metoda «Monte Carlo». Varianta aleasă are cele mai mari volume de trafic și este și cea mai ieftină, singura cu indicatori tehnico-economici rentabili. Aceasta este realitatea. (…) Locuitorii comunei Moșnița sunt în aceste zile ațâțati de primarul lor și de conducerea CJT împotriva acestui proiect strategic pentru România, dar toți trebuie să știe că alegerea unui traseu de autostradă înseamnă rezervarea unui coridor lat de sute de metri, nu stabilirea traseului exact al autostrăzii. În faza de proiectare evident că traseul va fi ales în așa fel pe coridorul stabilit încât să aibă un minim impact pentru casele existente, pe lângă faptul că se vor monta panouri de protecție. Rețelele de utilități vor fi adaptate, nici nu vreau să mă refer la prostia pe care am văzut-o vehiculată despre impactul autostrăzii pentru proiectele pe POIM de canalizare. Orice proiect de infrastructură conține relocări de utilități. Nu se pierde nici o finanțare.”, a mai spus Lațcău.

Traseul autostrăzii Timișoara-Belgrad îi nemulțumește pe localnicii din localitățile timișene afectate de viitoarele lucrări din cauză că acesta se află la doar 100 de metri de intravilanul vechi al localității Moșnița Nouă și parcurge zone cu locuințe construite și chiar locuite. Vicepreședintele CJ Timiș Alexandru Proteasa susține că traseul autostrăzii Timișoara-Belgrad contravine punctului de vedere exprimat de administrația județeană și ignoră consultarea unităților administrativ-teritoriale afectate de viitoarele lucrări.

Potrivit ministrului Transporturilor Cătălin Drulă, „varianta nr. 5 de traseu propune o rută care se desprinde din A1 în zona Remetea Mare, continuă în paralel cu centura Timișoara Sud până în zona Giroc, unde va fi realizat un drum de legătură cu această centură. De acolo, traseul merge spre sud, pe ruta Jebel-Opatița-Stamora Germană-Moravița, până la granița cu Serbia. Astfel, dăm startul fazei a doua a studiului de fezabilitate care implică investigații detaliate de teren (studiile geotehnic, arheologic, topografic, mediu) și care va fi gata în primăvara anului viitor.”