În timp ce la nivel central pentru unii parlamentari programul „Prima Casă” este inutil și ar trebui suspendat, pe plan local tinerii mai au o singură șansă. Aceea de a prelua de la administrația locală teren pe care să se apuce de construit.
Pe această latură însă, nu a existat niciodată o ploaie de cereri, însă chiar și așa în contextul renunțării la „Prima Casă” ar fi o facilitate pentru aceștia să pună bazele primei locuințe.
La Reșița, zona dedicată construirii este Strada Zorilor. În acest sens, Primăria Reșița a mai aprobat darea în folosință a zece parcele, care să le fie atribuite acestora în baza cererilor pe care le depun. În plus, administrația locală promite că se va îngriji de zona respectivă, astfel încă să nu lipsească nicio utilitate.
„Pe Strada Zorilor am mai aprobat parcele pentru tinerii care vor să construiască. 10 parcele! Mi-a plăcut ce am văzut acolo. Strada e reabilitată, le vom crea oamenilor utilități. Am văzut un interes deosebit și chiar m-am bucurat”, a declarat viceprimarul cu atribuții de primar al Reșiței, Ioan Crina.
Beneficiarii terenurilor sunt obligați să înceapă construirea locuințelor în termen de un an de la data atribuirii terenului și să o realizeze respectând prevederile legii. În caz contrar, li se retrage dreptul de folosință. Până în prezent, toate parcelele de pe Strada Zorilor au fost atribuite, astfel că municipalitatea urmează să identifice alte zone în care pot atribui pământ tinerilor care doresc să își ridice prima casă.
Prima casă, la pământ!
Unele bănci au început deja o adevărată „revoltă“ pe segmentul creditelor imobiliare, chiar în toiul discuţiilor privind o nouă formă a legii dării în plată. Cea mai recentă decizie este cea a Alpha Bank de a elimina de pe site-ul său oferta „Prima casă”, după ce Raiffeisen a decis săptămâna trecută să majoreze avansul pe segmentul creditelor imobiliare standard, informează zf.ro.
Practic, problemele sunt generate de noua lege, iar în cazul în care programul pentru tineri s-ar schimba, pe piața imobiliară s-ar crea adevărate blocaje. Ideea este că inițiatorul schimbării susține că statul are prea mult de pierdut în cazul acelora care nu își mai pot achita ratele. Asta, pentru că băncile se îndreaptă asupra statului, iar statul trebuie să cheltuiască o groază de bani cu recuperarea prejudiciului. Băncile însă dezaprobă noua formulă, ceea ce ridică mari semne de întrebare asupra viitorului pe care îl are programul.