Primarii comunelor de lângă Timișoara, un NU apăsat pentru alipirea cu municipiul de pe Bega. Cum văd ei reforma administrativă?

Primarii celor mai apropiate localități de Timișoara resping ideea unei potențiale alipiri de municipiul reședință de județ, în principal pentru că, spun ei, ar stopa dezvoltarea comunităților pe care le conduc. O eventuală reformă administrativă ar trebui să se refere la comunele care nu reușesc să se autogospodărească, mai spun edilii locali. 

Ideea cu privire la unificarea administrativă a municipiilor cu unitățile administrativ-teritoriale limitrofe îi aparține primarului Clujului, Emil Boc. El susține că acest lucru ar fi benefic pentru transformarea ulterioară a zonelor. În plus, ar putea fi acordate și facilități administrative, în cazul reunificării voluntare a unei localități cu municipiul reședință de județ. La rândul său, primarul Dominic Fritz a declarat că a fost dintotdeauna un susținător al dezvoltării integrate a zonei metropolitane Timișoara.

CITEȘTE ȘI: Dominic Fritz susține unificarea administrativă a municipiilor cu localitățile periurbane: „Mi se pare benefică”

„Ar fi foarte trist ca Ghiroda să ajungă sub conducerea actualei administrații a municipiului Timișoara.”, a declarat pentru Express de Banat primarul comunei, Ionuț Stănușoiu. În plus, edilul local spune că locuitorii au mai fost consultați în trecut cu privire la o eventuală alipire cu Timișoara, iar ideea a fost respinsă de cetățeni.

„Nu mi se pare oportună, e foarte proastă ideea. Toate localitățile periurbane de la limita municipiilor reședință de județ vor avea de suferit vizavi de investițiile care se fac în zonă. E dezavantajul numărul 1, în sensul în care toți banii, în momentul în care vor merge într-un sistem centralizat la primăria municipiului reședință de județ, zonele sau comunele din periurban vor rămâne clar fără niciun fel de investiție în acea zonă. Cred că ar fi un lucru foarte trist ca Ghiroda să ajungă sub conducerea actualei administrații a municipiului Timișoara. Și cu acest lucru cred că e de acord și mare parte din populația comunei Ghiroda. Sub nicio formă nu sunt de acord cu propunerea aceasta. Mai mult, la nivelul comunei Ghiroda a fost făcut un referendum pe subiectul acesta, în urmă cu câțiva ani, și 98% – undeva acolo a fost procentul – au spus nu alipirii de Timișoara.”, a explicat Ionuț Stănușoiu.

Edilul local a mai spus și că o eventuală reformă administrativă ar trebui să aibă în vedere în primul rând acele localități care nu reușesc să se întrețină singure.

„Dacă e să discutăm de reforme administrative ar trebui să vedem în alte localități, alte UAT-uri, zone care ar trebui comasate, nu comunele care se întrețin singure, își duc investițiile singure și nu depind de bugetul de stat sau de alte surse externe de finanțare. Sunt comune în România care au probleme să își asigure și partea de funcționare cu salariile. Acolo putem să vedem probleme, nu în cele care au bani… să treacă la municipii, în așa fel încât sumele, dacă ne uităm la Timișoara… Dumbrăvița, Ghiroda, Moșnița, Giroc, Sânandrei, cam tot ce e în periurban, se adună câteva sute de milioane de lei pe an, ca bugete adunate. O sumă care e interesantă pentru Timișoara ca municipiu, dar care nu cred că s-ar întoarce în proiecte pentru cetățenii care locuiesc în aceste comunități.”, a opiniat Stănușoiu.

Nici primarul Dumbrăviței nu găsește prea multe avantaje într-o eventuală alipire a comunei de Timișoara.

„Dezavantajele ar fi că e clar că deciziile s-ar lua la un nivel centralizat. Așa cum apare la momentul actual, practic nu este o structură de gen sector, cum e în București, spre exemplu, unde fiecare sector are autonomie locală. Ar fi practic un fel de consiliu consultativ de cartier. Practic, localitățile periurbane ar deveni un cartier foarte mare cu un viceprimar. Mie mi-e neclară și structura consiliului local. O regionalizare da, cred că ar trebui să fie. Este anormal să existe primării unde sunt sub 300 de locuitori în tot UAT-ul. Din punct de vedere al efortului financiar, pentru stat, aceste tipuri de UAT-uri sunt într-adevăr păguboase. Când discutăm însă de o zonă periurbană cum e Dumbrăvița, Giroc, Ghiroda, unde discutăm de zeci de mii de oameni, discutăm de un alt nivel. Practic, aceste localități se autogospodăresc într-un mod relativ corect, inclusiv din punct de vedere al bugetelor. De asta spun, cred că ar trebui puțin nuanțat.”, a explicat Horia Bugărin, primarul comunei Dumbrăvița.

O opinie similară are și edilul local de la Șag, comună aflată la aproximativ 12 km de Timișoara, cu 5.000 de locuitori.

„Nu e oportun. Dezavantajul pentru Șag ar fi că bugetul nu ar mai fi bugetul Șagului, ar fi al municipiului și nu ar mai ajunge toți banii la bugetul local al Șagului, doar o parte probabil, ceea ce nu e în regulă din punctul meu de vedere. Suntem în dezvoltare continuă. Probabil localitățile foarte mici cu 200, 300 de locuitori nu se justifică să aibă o primărie pentru că nici nu se descurcă din bugetul local pe care îl au, dar la o localitate cu peste 2.500 de locuitori, deja lucrurile stau altfel.”, a spus Flavius Roșu.

Primarul comunei Moșnița Noua este de părere că ar dura ani buni până când o nouă viziune de dezvoltare a zonei unificate ar putea fi pusă în aplicare.

„Gândindu-mă la faptul că Timișoara se dorea metropolă, oarecum nu m-ar surprinde ca la un moment dat să se dorească acest lucru, dar mi-ar plăcea să cred că ar trebui să rămână voluntar, realizat după consultarea populației din periurban. Nu ar fi un lucru rău, dar nici unul bun. Atrage consecințe. Când noi am deveni un sector al Timișoarei, totul s-ar schimba vizavi și de impozitare, dezvoltarea efectivă a comunității noastre. Noi, în momentul de față, spunem noi că suntem într-un moment în care dezvoltarea este una bună și putem să începem în următorii ani să tragem și la bugetul local foarte multe foloase deoarece am dat drumul la zonele industriale, începem să ne putem ajuta singuri. Eu personal nu mi-aș dori să ajungem oraș, tot gândindu-mă la cetățenii comunei care au plecat de la oraș înspre comuna noastră tocmai pentru a se elibera de aglomerările din oraș.”, a declarat Florin Bucur.

Edilul local mai spune și că ar fi dificil ca localitatea Moșnița Nouă să fie tratată ca un eventual cartier al Timișoarei.

„Nu știu dacă ar fi cea mai bună idee să fie un cartier pentru că toate comunele și-au făcut propriile viziuni. Nu știu cum s-ar integra într-un masterplan al municipiului propria viziune pe care noi am avut-o. Asta ar însemna să se schimbe toate în jurul comunei și ar însemna ani de zile de a reface o strategie de dezvoltare a unei comunități și de a implementa viziunile care au fost de la Revoluție încoace. Comunitatea în loc să facă progres ar stagna ani la rând până cineva și-ar pune amprenta cu o nouă viziune asupra acestui cartier care… nu știu cum s-ar putea Moșnița denumi cartier. Suprafața Moșniței, în momentul de față, este undeva la 7.800 de hectare de teren, undeva la peste jumătate deja trecut în intravilan sau gândindu-ne că PUG-ul este în aprobare, aproape trecut cu totul în intravilan, deci cred că acest cartier al nostru ar fi un trei sfert din Timișoara. Nu știu cât s-ar preta ca cineva să administreze de la nivel central fără a avea o autoritate locală aici. Din punctul meu de vedere nu se poate așa ceva.”, a completat Bucur.

Zona metropolitană Timișoara cuprinde municipiul Timișoara și 27 de comunități învecinate acesteia. Potrivit Legii 351/2001, zonele metropolitane au fost definite ca fiind constituite prin asociere, „pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane, Capitala României și municipiile de rangul I, și localitățile urbane și rurale aflate la distanțe de până la 30 km.”

 

• Tweet
• Pin It