Elevii olimpici ai Caransebeșului au fost primii care au pășit în Cinema „Luna” și care, după inaugurare, au vizionat în premieră mondială filmul în 3 D X Man Apocalypse, peliculă ce va fi lansată în Statele Unite abia în 27 Mai. 

Cinematograful a fost inaugurat în prezența criticului de film Emanuel Lăzărescu, a primarului Marcel Vela, a directorului Casei de Cultură, Ioan Cojocariu, coordonatorul acestui proiect finalizat în doar patru luni, și a reprezentanților societății care au închiriat spațiul pentru a le oferi caransebeșenilor la o calitate înaltă cele mai noi filme în 2 D și 3 D.

Pentru a nu politiza evenimentul, fiind campanie electorală, conducerea primăriei a dorit să invite la acțiune elevii olimpici și sportivii orașului care au adus medalii urbei.

„Am decis împreună cu colegii că este bine să invităm olimpicii din orașul nostru să vadă prima proiecție 3 D din istoria Caransebeșului. Voi, la 20 de ani, veți fi cei care duceți mai departe numele acestui oraș, veți construi, veți moderniza și voi la rândul vostru veți lăsa o moștenire generațiilor care vin după voi”, le-a spus primarul Marcel Vela invitaților.

Istoria Cinematografului „Luna” se confundă cu nașterea și evoluția celei de-a șaptea arte la Caransebeș, urbe străveche, aflată la acea vreme sub dominația Imperiului Austro-Ungar. Construcția Cinematografului „Luna” a început în primăvara anului 1910 și a durat până în toamna anului 1911, pe un teren dat de primăria orașului unui bancher evreu cu care s-a încheiat o înțelegere pentru construcția unei clădiri care urma să fie destinată ca sală de teatru, prevăzută cu scenă și sală de cinematograf. După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, clădirea Cinematografului „Luna” a intrat, înainte de termen, în proprietatea primăriei, cu drept de folosință de către fostul bancher. Sala de cinematograf dispunea de 400 de locuri, scaunele și lojele fiind confecționate din lemn curbat la fosta fabrică Mundus Borlova, din Balta Sărată, iar aparatura de proiecție era de proveniență germană de tip Erneman 1. La etajul clădirii cinematografului a existat o legătură cu sala mare a primăriei, actuala Aulă „1 Decembrie 1918”, legătură realizată printr-o ușă de stejar care, ulterior, a fost zidită din ordinul organelor locale ale PCR. Evacuarea după spectacol se realiza, de asemenea, prin curtea interioară a primăriei.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157668592833855″]

În anul 1962 a fost demolată scena, pentru a se crea posibilitatea difuzării filmelor pe ecran lat. Cu această ocazie s-au făcut mai multe amenajări, sala de spectacole ajungând la 522 de locuri și fiind folosită numai ca sală de proiecție a filmelor pe ecran lat. În 1967 a fost amenajată grădina de vară a cinematografului, numită la vremea respectivă „Melodia”. Aceasta a funcționat până la sfârșitul anului 1990, când a intrat în posesia unui alt proprietar, prin retrocedare, conform noii legislații.

De-a lungul existenței sale, cinematograful a avut mai multe nume, începând cu „Luna”, la momentul inaugurării, și culminând cu Cinematograful „Tineretului”, care s-a păstrat până la închiderea acestuia la finele anilor ’90. În septembrie 2015, prin Hotărârea Consiliului Local Caransebeș, s-a revenit la denumirea „Luna”.

Anii de procese cu România Film nu au descurajat administrația locală, care, într-un final, a devenit proprietarul clădirii monument istoric, străduindu-se, prin diverse demersuri, să obțină fonduri guvernamentale și europene necesare renovării cinematografului. Fără succes însă, astfel că municipalității i-a rămas doar șansa investiției proprii, ceea ce s-a și întâmplat. Locaţia a intrat într-un amplu proces de modernizare, beneficiind de fonduri în sumă de 500.000 de lei, bani alocați în totalitate de la bugetul local al municipiului Caransebeş.

S-a investit în reabilitarea faţadei, în dotarea cu mobilier adecvat, ecran şi sistem de sunet, proiecţie 3D şi lumini, tot ceea ce ține de optima funcționare a unei săli de cinematograf, în care spectatorii își vor regăsi plăcerea de a viziona un film. „S-a încercat si s-a reușit, sperăm, readucerea la viață a unui spațiu cultural, cu o funcționalitate perpetuă, un spațiu emblematic de patrimoniu, care îmbină armonios tradiția cu modernitatea, spre bucuria și revigorarea spirituală a locuitorilor urbei, în concordanță cu transformările remarcabile petrecute în plan edilitar și social în ultimii ani”, ne-a declarat coordonatorul proiectului de reabilitare, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru”.

CITEȘTE ȘI:

Unul dintre primele cinematografe din Europa își redeschide porțile. Cu jumătate de milion de lei!

• Tweet
• Pin It