POVESTE DE VIAȚĂ… sau cum se naște pasiunea pentru muzică. Reșițeanul Ioji Racz – profesorul îndrăgostit de taragot

ioji racz cu taragot
po 1000x100px (3) untitled design set 970x90 px

A descoperit muzica adevărată abia pe la vârsta de 16 ani. Se afla în casa bunicilor din satul Bucova și spune că sunetul fluierului auzit din vecini întâi l-a ademenit, apoi i-a învăluit sufletul și până la urmă l-a vrăjit. A fost foarte impresionat de măiestria arătată de omul simplu, Moș Pătruț, crescător de oi și truditor al pământului, înzestrat cu talent nativ al cântatului la fluier.

Acela a fost momentul de răscruce, când susținut de mama sa, a luat cele mai potrivite decizii pentru viitor: s-a înscris la Școala Populară de Arte din Reșița și a trecut de la secția germană a Liceului „Diaconovici-Tietz” la secția Filologie a Liceului „Traian Vuia” din oraș.

 „A fost momentul în care mi-am dat seama pentru ce sunt făcut pe lumea asta. Pur și simplu, într-o zi mă plimbam pe stradă și m-a cuprins o bucurie de nedescris, am început să zâmbesc, să mă luminez, fiindcă știam direcția: muzică! M-am gândit așa: eu pentru ce fac matematică, fizică, chimie dacă mie îmi place muzica?”

După însușirea noțiunilor muzicale de bază, Ioji Racz a devenit autodidact. Apoi a continuat orele de instrument, în privat, cu profesorul Eremia Breșneni și teorie cu profesorul Cornel Todea. A diversificat instrumentul, atașându-se de saxofonul alto.

ioji racz la taragot

 „Mi-am dorit foarte mult să fac carieră în acest domeniu, astfel că am recuperat tot ce nu știam și aveam nevoie. Exersam zilnic câte 7, 8 ore după CD-uri de muzică populară pe care mi le-am cumpărat. La vremea aceea nu se găseau așa multe tutoriale pe internet. Tot efortul meu a dat roade fiindcă am reușit la examen și am fost admis la Academia de Muzică «Gheorghe Dima» din Cluj-Napoca. Am absolvit și forma de licență, dar și masterul. De trei ani predau instrumentul saxofon clasic la Liceul de Arte «Sigismund Toduță» din Deva.”

Studios și implicat în activitățile studențești, a fost remarcat pe vremea aceea și cooptat în formația artistică „Mărțișorul” a Casei de Cultură a Studenților din Cluj, ajungând în turnee prin cele mai îndepărtate și exotice colțuri ale lumii. Cu ansamblul folcloric a vizitat Filipine, Honduras, Statele Unite ale Americii și multe alte zone și țări. „Eu am studiat saxofon clasic, am cântat la Filarmonică, la Operă, am avut recitaluri, am fost solist cu orchestra de la Cluj. Am interpretat o paletă largă de creații din care îmi amintesc câteva: Scaramouche, transcrieri din Mozart pentru saxofon clasic, Haendel – muzică de cameră, concertul de Glazunov pentru saxofon clasic, Fantasia de Heitor Villa-Lobos și multe altele. Iar despre toate astea am și scris în lucrarea de licență. Cât despre emoția de pe scenă, atunci când toți ochii sunt îndreptați spre tine, ești ascultat cu atenție și la sfârșit răsplătit cu aplauze, să nu vă spun! Mi se zbârlește părul pe mine și îmi vine să plâng… Alteori, când mai cânt în orchestră, de emoționat ce sunt mai vărs câte o lacrimă, că nu mă vede nimeni. Am o mare satisfacție așa, că pot avea control asupra fiecărei părți din sala aceea. Cam asta simt, emoție la maxim!”

Ioji Racz se mândrește cu importante reușite din primii ani când a concurat la câteva festivaluri de folclor. La 17 ani s-a clasat al treilea la Festivalul „Maria Lătărețu” organizat la Târgu Jiu, apoi la Caransebeș a luat Marele premiu al Festivalului „Luță Ioviță”, iar la Festivalul „George Motoia Craiu” de la Oravița a obținut premiul I.

Cunoscut și apreciat în breasla instrumentiștilor de muzică populară, Ioji Racz a început să își valorifice talentul de timpuriu, fiind invitat să cânte la diferite evenimente. „În pandemie noi am cântat, nici nu aș fi crezut, dar am fost prezenți la numeroase evenimente private, neaccesibile publicului larg.”

ioji cu taragotul

casinoherculane by sungarden gif card de energie dacus 1000x100

În timpul săptămânii, profesorul locuiește în orașul de la poalele Dealului Cetății, iar când are un pic de timp liber, fuge acasă, la Bucova, satul de poveste situat la hotarul dintre Banat și Ardeal, locul copilăriei sale, de care este foarte atașat. În pădurile din preajmă posibil să se fi ascuns vreo nimfă, fiindcă muzica nu se naște așa, cu una cu două, în orice loc, ci doar acolo unde îi sunt rădăcinile.

„La Bucova se află casa sufletului meu, încă o mai am pe bunica, personaj mitic și mistic și mi-e drag să aud de la ea vorbe vechi. Mi-s dragi bătrânii autentici, iubesc natura, verdele, copacii, apa, liniștea. La fel de frumos a fost și la Clujul studenției mele, fiindcă în apropiere sunt o seamă de locuri speciale: lacurile de la Tarnița și Beliș, cu munți, brazi și alte frumuseți. Eu cred că fiecare loc are magia și energia lui și în continuare mă inspiră. Iar lucrul acesta mă ajută să creez, să îmi fac piese proprii, ceea ce mă bucură foarte mult!”

Cât privesc instrumentele, Ioji Racz spune că nu și-a schimbat saxofonul cumpărat de mama sa și cu același drag cântă cu el de la începuturi. Între timp, a făcut pasiune pentru taragot, instrument emblematic pentru folclorul bănățean și cel din Ardeal. Deține un exemplar Stowasser unguresc, vechi de peste 100 de ani, confecționat din lemn de trandafir. Spune că și-a dorit foarte mult unul, dar nu a făcut nimic pentru asta. „Nu l-am căutat, taragotul a venit la mine, pur și simplu. L-am cumpărat de la moștenitorii unui cunoscut instrumentist din Câmpeni, din Țara Moților, care mi-au spus că la mine trebuie să ajungă taragotul fiindcă eu cânt folclor autentic. Așa că îl păstrez cu drag. Studiez foarte mult, aprofundez instrumentul, pentru că doresc să performez. Am fost deja invitat la câteva televiziuni, ceea ce îmi oferă deosebită satisfacție. Asta îmi doresc de la viață, să creez muzică și să fiu apreciat!”

Cea mai nouă piesă a fost postată pe canalul propriu de YouTube, acolo unde se găsește o colecție întreagă de videoclipuri și înregistrări realizate în ultimii ani.

ioji racz la lac

La 27 de ani, profesorul de saxofon este foarte mândru de reușitele sale și știe că toți pașii urmați în ultimii zece ani au fost făcuți cu rost: Conservatorul, examenele de titularizare, obținerea postului la Deva și activitatea didactică alături de elevii săi de la clasele 5-12. Pe de altă parte, i se pare că viața îi este mult prea ocupată și nu are timp suficient pentru pregătirea personală pe care și-o dorește. „Simt că mă irosesc, sunt niște ani esențiali pentru mine și am nevoie să studiez eu. Doar că acum eu îi dezvolt pe alții, pe elevii mei. Am câteva reușite: doi dintre ei au obținut premiul I la Olimpiada de muzică, anul acesta și anul trecut, iar un absolvent pregătit de mine a intrat la Conservator.”

Ioji Racz a devenit un virtuoz al instrumentelor populare tradiționale de suflat: saxofon, taragot, fluier, caval, tilincă și își mai dorește și un clarinet.

Tot la capitolul dorințe, pe lista lucrurilor de realizat în viitorul apropiat se află și deschiderea unui restaurant – bistro, acasă, în satul Bucova, locul unde există din belșug roade ale pământului. „Pasiunea mea e gătitul și fac asta de pe la 9, 10 ani. Îmi doresc să promovez alimentația sănătoasă. Sunt inspirat de tot ce ne înconjoară. Deja gândesc la meniuri pe care le-aș putea asigura cu paste făcute în casă, cu ouă proaspete. Am tot instrumentarul necesar și dotările care îmi ușurează munca. De curând m-am întors de la Milano, unde am cântat la o  nuntă românească. Înainte de revenirea acasă, am fost invitat la un restaurant cu stele Michelin și am avut parte de o experiență unică. Am fost atent nu numai la conținut, la valoarea nutritivă a mâncărurilor apetisante, ci mai ales la modul de prezentare. Gândesc și visez la cum aș putea face și eu ca din munca mea să-i bucur în continuare și pe alții.”

ioji racz instrumentistul

versay aprilie 980x120 px banatica 1000x100
/** clever pariuri **/ /** sfarsit clever **/