PNRR, speranța autorităților din Timiș pentru realizarea unor proiecte de impact în următorii ani
Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș au depus mai multe proiecte pe Programul Național de Redresare și Reziliență, în speranța că vor obține astfel finanțare pentru punerea lor în practică. Primarul Timișoarei spune că are și variante de backup în cazul în care nu toate vor putea fi aprobate.
Proiectele gândite de administrația locală din Timișoara spre a primi finanțare prin PNRR sunt strategice pentru oraș, spune primarul Dominic Fritz. Ele vizează domenii precum sănătatea, mobilitatea, educația sau infrastructura.
„PNRR în total are aproape 30 de miliarde de euro în următorii 5 ani pentru România și e o presiune de timp pentru că trebuie să fie angajate până la sfârșitul anului 2022, ceea ce înseamnă că trebuie să ne grăbim în tot ce privește documentațiile tehnice ale acestor proiecte. Noi, în perioada de pregătire pentru PNRR, am trimis idei de proiecte în valoare de 1 miliard de euro, cam 45 de fișe de proiect, de propuneri. E important să înțelegem că, așa cum e construit PNRR, acolo nu e o listă de proiecte aprobate, ci sunt mai degrabă linii de finanțare și noi, de când a apărut această variantă propusă de guvern, am făcut o analiză cam cum pușcă liniile de finanțare propuse de guvern cu intențiile noastre și ideile de proiect și am constatat că avem cam 24 de idei de proiect care au fost într-o formă sau alta integrate în liniile de finanțare prevăzute de PNRR.”, a declarat primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
Proiectele Primăriei Timișoara pentru PNRR, „work in progress”
Unul dintre proiectele amintite de primar este traseul Revoluției. Dominic Fritz a explicat că un turist care vine în oraș trebuie să simtă, să vadă oriunde merge că în Timișoara a început Revoluția din 1989.
„Am propus un proiect de amploare care va regândi spațiul public în locurile în care s-a întâmplat revoluția: Piața Maria, Podul Maria, Piața Victoria, Piața Libertății, Palatul administrativ, Podul Decebal. (…) Vrem să dezvoltăm o infrastructură mică – puncte de odihnă, locuri de belvedere – și vom folosi acest proiect pentru a reabilita peisagistic aceste zone. Vom lucra probabil și cu niște elemente digitale, de exemplu un turist, în Piața Maria, să poată, cu aplicație, și asculta cum a sunat atunci în 15-16 decembrie 1989.”, a spus primarul.
În infrastructura de sănătate, primăria vrea bani pentru realizarea unei noi maternități a Spitalului Municipal (73 milioane euro), pentru realizarea unui spital oncologic, fie dotări la Spitalul de Copii (aproximativ 12 milioane euro).
Pe partea de mobilitate, administrația a gândit un sistem de trafic management și e-ticketing pentru care are o fișă de proiecte de 22 milioane de euro. „Încercarea noastră este de a face din Timișoara un oraș mai prietenos pentru pietoni. Vrem nu doar să reabilităm Podul de Fier, podul de la Parcul Copiilor și pasarela Gelu, ci și să construim până la 5 noi pasarele pietonale și velo și planurile noastre sunt să le facem la Universitatea de Vest, Solventul, Parcul Uzinei și între Parcul Copiilor și Corneliu Coposu. Aceste pasarele o să ne coste în jur de 16 milioane de euro și ar fi un proiect eligibil pe PNRR.”, a explicat Fritz.
În privința educației, au fost depuse la CNI proiecte pentru ridicarea a două noi creșe în Timișoara, iar pe partea de tranziție verde primăria vrea să înscrie proiectele de eficiență energetică pentru reabilitarea blocurilor, dar și un proiect care vizează mai multe elemente pentru retehnologizarea termoficării, respectiv schimbarea unor conducte pentru reducerea pierderilor de pe rețea.
Potrivit primarului, „o estimare realistă” ar fi ca Timișoara să primească, în următorii 5 ani, prin PNRR, 250 de milioane de euro. Edilul local spune că are și o dezamăgire… de etapă.
„O mică dezamăgire, deocamdată, este că din fondul de tranziție verde care va fi pus la dispoziția UAT-urilor din România, în valoare de 2 miliarde de euro, acolo s-a propus un sistem în care fiecare municipiu reședință de județ, municipiu, oraș, comună să primească o anumită sumă de bani prestabilită, indiferent de numărul locuitorilor. În categoria municipiilor reședință de județ vor fi puse la dispoziție 470 de milioane de euro, dar din această sumă, Timișoara va primi în prima tură doar 11 milioane de euro. Eu nu sunt sigur dacă această abordare e în spiritul competitivității, stimulării unor idei bune și importante pentru transformarea comunităților din România. Sper ca acest sistem să mai fie analizat încă o dată.”, a explicat Fritz.
15 idei de proiecte trimise de Consiliul Județean Timiș la Ministerul Fondurilor Europene
Despre proiectele promovate de CJ Timiș, președintele Alin Nica spune că sunt din domenii variate, de la proiecte de infrastructură la sănătate, educație, cultură sau recreere.
„As începe cu un parc tematic pe care dorim să îl dezvoltăm în județul nostru. Am trimis solicitări la primării să vedem disponibilitatea lor de a de a găzdui o astfel de investiție. Vom avea o discuție și cu o firmă specializată în astfel de dezvoltări, să ne facem o idee a tematicii pe care putem să o abordăm cu acest parc de distracții. Un alt proiect foarte important este reabilitarea Castelului Huniade a cărui DALI am reușit să o finalizăm. Așteptăm să ne-o predea INP cât mai curând, pentru a putea trece mai departe la realizarea proiectului tehnic și apoi la identificarea sursei de finanțare și la execuția proiectului în teren.”, a declarat Alin Nica.
Multe dintre proiectele propuse de CJT sunt în domeniul medical: reabilitarea completă a clădirii principale a Spitalului Județean, realizarea noii maternități a acestei unități medicale și realizarea unui centru de reproducere umană asistată.
„Clădirea Spitalului Județean vrem să fie parte dintr-un proiect mai amplu de realizare a unui hub sanitar regional în acea zonă. Dacă tot nu am obținut proiectul de spital regional, măcar să conectăm structura sanitară în acel loc și să facem un centru de excelență la nivel regional. Vom avea maternitate acolo, Centru de mari arși, noua UPU. (…) Un alt proiect este realizarea unui centru de reproducere umană pentru că oamenii merg la Szeged pentru astfel de servicii și nu mi se pare normal ca un centru medical regional cum este Timișoara să nu aibă o astfel de facilitate pentru cetățenii săi.”, a spus Alin Nica.
Pe de altă parte, Timișul ar trebui să aibă un Institut Oncologic, de vreme ce, spune Alin Nica, este una din zonele cu cea mai mare incidență a cancerului pulmonar din țară.
„Decât să meargă la Cluj sau în străinătate să se trateze, am prefera să avem aici un pol de cercetare și inovare în domeniul tratării cancerului. Lupta împotriva cancerului e o prioritate la nivel european spusă chiar de președinta Comisiei Europene și va fi una din direcțiile strategice în noul mecanism financiar european. De aceea am și ales acest proiect, pentru că se mulează pe nevoile în zona noastră. Un alt proiect tot din domeniul sănătății este Centrul de recuperare și fizioterapie de la Lovrin, o secție a Spitalului Județean pe care dorim să o dezvoltăm acolo, să profităm de proprietățile apei termale și să facem un centru medical în adevărata putere a cuvântului, nu doar un ștrand.”, a mai explicat președintele CJ Timiș.
Nod intermodal și centru de expoziții la Aeroportul Internațional Timișoara
Potrivit lui Alin Nica, sunt două proiecte de hotărâre de guvern aflate pe circuitul de avizare, în momentul de față, prin care Ministerul Transporturilor va transfera către CJT două suprafețe de teren pe care administrația județeană vrea să realizeze două investiții: nod intermodal și centru expozițional și logistic.
„Aceste două proiecte vin să potențeze capacitatea aeroportului nostru de a se dezvolta și pe partea de componentă cargo care va fi suportul unei dezvoltări pe termen lung a sectorului economic din județul nostru. Partea de cargo este foarte importantă pentru zona automotive, care reprezintă cea mai mare parte a exporturilor pe care județul Timiș le are în prezent. E normal și natural să dezvoltăm această componentă și să oferim suportul pentru extinderea ei și pe viitor, să fim un hub regional și poate chiar euroregional în domeniul automotive, poate completat și cu partea de tehnologie a informației de ultimă generației din domeniul inteligenței artificiale. Un alt proiect este realizarea unui centru de cercetare, inovare în tehnologii avansate, inteligența artificială e unul dintre domenii, dar și toate celelalte domenii care ar putea fi de folos pentru mediul economic timișean.”, a mai spus Alin Nica.
Tot în domeniul infrastructurii, CJT mizează pe bani din PNRR și pentru realizarea autostrăzii Timișoara-Moravița. În acest context, administrația județeană spune că Timișul va putea folosi forța de muncă competentă și calificată din Serbia, să scurteze timpii de navetă a acesteia și să deschidă companiilor autohtone viața din republica vecină, în perspectiva aderării acesteia la UE.
Vă recomandăm...
-
„Tradiții cărășene”, continuă luna aceasta
Mai sunt trei etape zonale până la faza finală și gala laureaților programate la Reșița la început de iunie. Aprilie s-a dovedit o lună „plină” pentru concursul ajuns la...
