Obiceiuri de Paşte în zona Banatului

Credincioşii ortodocşi au felurite obiceiuri de Paşte care diferă de la o zonă a ţării la alta. În Banat, acestea sunt mai puține decât în alte zone, însă chiar și aici se practică tradiția tămâierii bucatelor prin ouăle roșii, drobul de miel și nelipsitul cozonac.

În dimineaţa de Paşte, credincioşii trebuie să se spele pe faţă cu apa în care au fost puse un ou roşu – pentru obraji rumeni, un bănuţ de argint – pentru belşug, şi un fir de iarbă – pentru prosperitate. Masa din prima zi este un bun prilej de reunire a familiei, cu respectarea unui ritual. La micul dejun din prima zi de Paști se practică tradiția tămâierii bucatelor, apoi fiecare mesean primește o linguriță de paști, adică vin și pâine sfințite. În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe și mâncăruri tradiționale, după acestea continuându-se masa cu friptură de miel. Tot în prima zi de Paşte se poartă haine noi în semn de respect pentru această sărbătoare, dar şi pentru că ea semnifică primenirea trupului şi a sufletului, aşa cum se primeneşte întreaga natură primăvara.

Cea de-a doua și cea de-a treia zi de Paște sunt rezervate jocului popular. Tinerii și bătrânii se adună în centrul satului în fața bisericii și spre seară începe hora mare a satului. De exemplu, satul Târnova din județul Caraș-Severin este unul dintre puținele din Banat în care portul popular mai este păstrat cu sfințenie, la loc de cinste. De altfel, nu există sărbătoare în sat la care costumul popular să nu fie purtat. Tot aici există tradiția ca în a doua zi de Paște, sătenii, însoțiţi de musafiri, să pornească spre centrul satului, după care în faţa bisericii intră cu toții în hora mare. Întrucât portul tradițional are mare prețuire, hora satului este deschisă de către cei îmbrăcați în costume populare.

Tot în Banat, în cele trei zile de Paşte, oamenii se sărută între ei şi se îmbrăţişează, acestea semnificând iubire, iertare, uitarea oricărei supărări. Hristos a Înviat!

• Tweet
• Pin It